DNI-ul lui Trump, presa citată și un acord secret pe FISA

eea ce a fost prezentat drept o simplă audiere procedurală în Senatul american — confirmarea lui Jay Clayton pentru funcția de director al Serviciilor Naționale de Informații (DNI) — ascunde de fapt un joc de culise în care se împletesc un acord politic legat de legea supravegherii electronice (FISA), o anchetă care vizează jurnaliști de la The New York Times și o rocadă neobișnuită în conducerea aparatului de informații american. Cronologia evenimentelor, așa cum a fost reconstituită chiar în cadrul audierii din 15 iulie, ridică mai multe semne de întrebare decât răspunsuri.

Jay Clayton, actualul procuror federal al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al New York-ului, a fost nominalizat luna trecută de președintele Donald Trump pentru funcția de DNI. Audierea sa de confirmare în fața Comisiei de Informații a Senatului a avut loc pe 15 iulie — cu întârziere semnificativă, după ce Trump a anulat prima audiere programată inițial pentru 17 iunie.

Motivul anulării nu e deloc unul birocratic: Trump a acuzat public democrații că ar fi rupt o înțelegere prin care acceptaseră extinderea legii FISA în schimbul înlăturării lui Bill Pulte, directorul interimar al informațiilor numit luna precedentă. Cu alte cuvinte, un acord legat direct de instrumentele de supraveghere electronică a stat, cel puțin pentru o vreme, în calea numirii șefului suprem al comunității de informații americane. Cine beneficiază de o astfel de întârziere și de o astfel de negociere în culise rămâne o întrebare pe care presa mainstream americană a tratat-o superficial.

Pulte fusese numit interimar după ce fosta directoare DNI, Tulsi Gabbard, și-a anunțat demisia pentru a-și susține soțul, Abraham Wilson, diagnosticat cu o formă rară de cancer — un detaliu personal care, coincidență sau nu, a survenit exact în perioada în care se negociau schimbări majore în structura de conducere a informațiilor americane.

Obiectivele declarate ale mandatului

În fața comisiei, Clayton a insistat că prioritatea sa va fi creșterea încrederii publicului american în oficiul DNI, în comunitatea de informații și, în linii mai largi, în instituțiile federale — o recunoaștere implicită a faptului că această încredere este, în prezent, extrem de fragilă.

El a declarat că misiunea oficiului DNI este să ofere președintelui, Congresului, factorilor de decizie și liderilor militari „cele mai bune informații posibile, într-un mod rapid, obiectiv și independent”. „Dacă voi fi confirmat, voi lucra pentru a consolida coordonarea și comunicarea dintre comunitatea de informații și oamenii pe care îi servim”, a spus Clayton, promițând o abordare „orientată pe misiune” și „orientată pe echipă”.

Jurnaliști citați să depună mărturie — coincidență de calendar?

Unul dintre momentele cele mai tensionate ale audierii a venit din partea senatorului Ron Wyden (democrat, Oregon), care l-a întrebat pe Clayton despre decizia recentă a Districtului de Sud al New York-ului — instituție condusă chiar de el, în calitate de procuror federal — de a emite citații pentru jurnaliști de la The New York Times.

Citațiile au fost emise după ce reporterii au publicat articole legate de îngrijorări privind siguranța noii aeronave Air Force One a președintelui. Wyden a numit gestul un „atac flagrant asupra jurnaliștilor”, în timp ce Clayton a susținut că este „absolut dedicat” respectării Primului Amendament și a rolului presei, dar nu a putut oferi detalii despre anchetă, invocând faptul că este încă în curs.

Senatoarea Kirsten Gillibrand (democrat, New York) a semnalat că citațiile ar fi fost livrate jurnaliștilor la domiciliu, nu la locul de muncă — o metodă pe care a descris-o drept „destul de agresivă”. Senatorul Michael Bennet (democrat, Colorado) a insistat asupra vitezei cu care au fost emise citațiile și a cerut clarificări privind eventuale consultări prealabile cu Casa Albă sau cu Departamentul de Justiție.

Clayton a răspuns, repetitiv, că biroul din Districtul de Sud al New York-ului a urmat protocoalele standard, inclusiv consultarea Departamentului de Justiție, și că termenele de emitere a citațiilor depind de „fapte și circumstanțe”. „Sunt convins că procedurile pe care le avem pentru a proteja Primul Amendament și libertatea presei, fără a intimida jurnaliști, au fost respectate”, a declarat el — o afirmație care, evident, nu poate fi verificată public cât timp ancheta rămâne confidențială.

Alegerile din 2020: presiune repetată din partea democraților

Senatorii democrați din comisie au insistat de mai multe ori ca Clayton să își exprime public poziția privind alegerile prezidențiale din 2020 și securitatea proceselor electorale americane. Întrebat direct de senatorul Mark Warner (democrat, Virginia, cel mai important democrat din comisie) dacă fostul președinte Joe Biden a câștigat alegerile din 2020, Clayton a confirmat că nu este un „election denier”.

„Joe Biden a fost certificat drept președinte al Statelor Unite”, a spus el. „Dar să fiu clar — avem mult de lucru pentru a ne îmbunătăți procesele electorale.” Clayton a subliniat că una dintre responsabilitățile funcției de DNI este combaterea interferențelor străine în alegerile americane, subiect despre care s-a declarat „extrem de îngrijorat”. Întrebat despre criticile sale anterioare privind integritatea electorală, a spus că SUA pot îmbunătăți accesul la vot fără a slăbi integritatea acestuia: „Cred cu tărie că putem avea acces mai bun decât am avut vreodată și integritate mai bună decât am avut vreodată.”

Amenințările de top: teroriști, cartele, dar și Rusia, China și Iran

Senatorul Mark Kelly (democrat, Arizona) i-a cerut lui Clayton să enumere principalele amenințări cu care se confruntă în prezent Statele Unite. Clayton a menționat terorismul, traficul de droguri, cartelurile și adversarii tradiționali ai Americii.

El a avertizat că traficul de fentanil și decesele provocate de acesta reprezintă o „amenințare incredibilă”, dar a susținut că SUA au făcut „o treabă bună” în reducerea acestui pericol. Fără a numi țări specifice, Clayton a spus că combinația dintre carteluri, structuri militare și interese economice din anumite state este deosebit de periculoasă. A confirmat, de asemenea, că Rusia, China și Iran rămân amenințări active pentru Statele Unite.

Un detaliu care merită subliniat: Clayton a fost anterior șeful Comisiei de Valori Mobiliare și Burse (SEC) — experiență pe care a spus că o va folosi pentru a înțelege și utiliza strategii economice împotriva adversarilor tradiționali ai SUA. „Cei mai formidabili actori-amenințare sunt țările cel mai bine finanțate”, a declarat el, sugerând că adversarii Americii nu urmăresc doar metode „tradiționale” de a face rău, ci și metode economice — o afirmație care plasează informațiile financiare și geopolitice pe același palier strategic.

Inteligența artificială: colectare de date sub pretextul securității

Clayton a recunoscut că expansiunea inteligenței artificiale a generat o nevoie crescută de supraveghere și control pentru a proteja publicul american. Senatorul Mike Rounds (republican, Dakota de Sud) a descris AI drept un „game changer” și a avertizat că cetățenii americani ar putea vedea tehnologia ca o amenințare, mai ales dacă guvernul o folosește pentru colectarea de date personale.

Întrebat cum va folosi comunitatea de informații AI pentru a obține date fără a viola intimitatea cetățenilor, Clayton a răspuns că se va continua colectarea de date necesare pentru „un produs de informații de calitate”, respectând totodată drepturile constituționale privind confidențialitatea (Al Patrulea Amendament). „AI va amplifica enorm această capacitate de colectare, ceea ce amplifică nevoia de supraveghere și control pentru a proteja cetățenii noștri”, a spus el. „Cred că trebuie doar să recunoaștem acest lucru.”

Președintele comisiei, senatorul Tom Cotton (republican, Arkansas), a anunțat că va convoca o ședință a comisiei la începutul săptămânii următoare pentru a vota nominalizarea lui Clayton, înainte ca dosarul să ajungă pentru votul final în plenul Senatului. Rămâne de văzut dacă acordul din culise legat de FISA și Pulte va reveni în discuție înainte de votul final — și dacă ancheta privind jurnaliștii de la New York Times va influența, direct sau indirect, procesul de confirmare al viitorului șef al spionajului american.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)