Bitcoin și banii publici: un scenariu pe care nimeni nu vrea să-l rostească

eea ce oficial este prezentat ca o simplă evoluție a pieței cripto ascunde, de fapt, o întrebare pe care arhitecții sistemului financiar global o evită cu grijă: dacă Bitcoin s-ar prăbuși cu adevărat, guvernul american ar putea ajunge să-l salveze cu banii contribuabililor — iar conexiunile politice dintre administrația Trump și industria cripto fac această ipoteză mai puțin absurdă decât pare.

Bitcoin a fost conceput, în 2008, ca un răspuns direct la eșecurile sistemului bancar tradițional. Nicio bancă centrală, nicio intervenție guvernamentală, niciun bailout. Era, în esență, un strigăt de revoltă codificat în algoritm. Cincisprezece ani mai târziu, această poveste fondatoare s-ar putea întoarce împotriva celor care au crezut în ea cel mai mult.

Strategia care schimbă regulile jocului

Strategy — compania condusă de Michael Saylor, cel mai vocal apostol al Bitcoin din lumea corporatistă — a anunțat recent un cadru financiar nou: rezerve de lichiditate dedicate, politici formale de dividende, autorizații de răscumpărare de acțiuni în valoare de miliarde de dolari. Toate acestea par măsuri prudente de management al riscului. Dar există un detaliu care a trecut aproape neobservat în rapoartele financiare: compania a recunoscut explicit că deținerile sale de Bitcoin pot fi monetizate dacă este necesar — vândute pentru a acoperi dividende, obligații sau răscumpărări.

Timp de ani de zile, Strategy și-a construit identitatea pe un singur principiu: cumperi Bitcoin și nu vinzi niciodată. Acum, acel principiu a fost abandonat oficial. Bitcoin nu mai este sacru — a devenit parte din trusa de lichiditate. Cine beneficiază de această schimbare de paradigmă? Răspunsul nu este simplu.

Spirala care se poate autoalimenta

Logica financiară a ceea ce urmează este îngrijorătoare în simplitatea ei. Dacă Bitcoin scade, Strategy ar putea fi nevoită să vândă din deținerile sale pentru a-și onora obligațiile. Vânzarea creează presiune suplimentară pe piață. Presiunea scade prețul. Prețul mai mic reduce valoarea activului principal al companiei, generând o nevoie și mai mare de lichiditate. Mai multă vânzare. Mai multă presiune. Cronologia acestui cerc vicios ridică semne de întrebare serioase despre soliditatea întregului edificiu construit în jurul Bitcoin ca activ corporatist.

Bitcoin are o capitalizare de piață de aproximativ 1,2 trilioane de dolari — o sumă care, prin standardele cheltuielilor guvernamentale americane din ultimele două decenii, este aproape modestă. Iar ceea ce nu se menționează în analizele mainstream este că Bitcoin a pătruns deja în fonduri de pensii, ETF-uri, conturi de pensionare private și structuri financiare din ce în ce mai complexe. Cu alte cuvinte, o prăbușire a Bitcoin nu ar mai fi problema unor speculatori entuziaști — ar fi problema sistemului.

Precedentul care explică totul

Istoria financiară recentă a Statelor Unite oferă un precedent clar: ori de câte ori un activ devine suficient de interconectat cu restul economiei, Washington găsește argumente pentru intervenție. Băncile au primit bailout. Fondurile de piață monetară au primit bailout. Industria auto a primit bailout. Băncile regionale au primit bailout. Piața obligațiunilor corporatiste a primit bailout. În timpul pandemiei, autoritățile americane au cumpărat aproape orice nu era bătut în cuie. De fiecare dată, formula a fost aceeași: se invocă „riscul sistemic” și, odată ce acele două cuvinte intră în discuție, aproape orice devine posibil.

Administrația Trump a dezvoltat cele mai strânse legături cu industria cripto din istoria Statelor Unite. A instalat funcționari prietenoși cu activele digitale, a împins pentru reglementări mai clare, a susținut public mineritul Bitcoin și a sprijinit crearea unei rezerve naționale strategice de Bitcoin. Trump însuși a trecut de la sceptic la avocat vocal. Coincidență sau nu, această apropiere politică fără precedent dintre Casa Albă și industria cripto face ca un eventual scenariu de intervenție guvernamentală să nu mai poată fi exclus din calcul.

Ironia care nu poate fi scrisă

Imaginați-vă conferința de presă: „Astăzi, pentru a preserva stabilitatea financiară, guvernul Statelor Unite anunță înființarea unui Fond Strategic de Stabilizare Bitcoin.” Ironia ar fi perfectă până la durere: activul inventat pentru a scăpa de guverne, salvat de guvern. Oamenii care au strigat „Desființați Fed-ul”, salvați de Fed. Aceeași comunitate care a petrecut cincisprezece ani explicând de ce Bitcoin nu are nevoie de sistemul financiar tradițional, sperând brusc că Washington devine cel mai mare cumpărător de pe planetă.

Din punct de vedere politic, un astfel de bailout ar fi aproape sinucigaș. Fiecare contribuabil ar întreba de ce banii publici sunt folosiți pentru a susține active digitale în timp ce familiile se luptă cu costul vieții. Și totuși, istoria recentă arată că raționalitatea politică nu a fost întotdeauna factorul decisiv în momentele de criză financiară. Guvernele au cheltuit sume mai mari pe lucruri mult mai puțin justificabile.

Ceea ce nu se spune deschis în nicio analiză oficială este că Bitcoin a ajuns deja atât de adânc în țesătura sistemului financiar american încât întrebarea nu mai este dacă ar putea fi salvat, ci dacă există voința politică să se facă acest lucru — și cine ar beneficia cu adevărat de pe urma unei astfel de intervenții.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)