Suedia vede conflict NATO-Rusia „în viitorul apropiat”

omisia de Apărare a Suediei avertizează că Rusia ar putea testa în „viitorul relativ apropiat” unitatea NATO și angajamentele de apărare colectivă ale alianței — o declarație care ridică semne de întrebare despre cronologia pregătirilor militare occidentale din zona arctică. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: amploarea reală a construcțiilor de infrastructură militară rusă la granița cu cele două noi membre nordice ale NATO.

Într-un raport interimar publicat vineri și citat de Radio Sweden, comisia — formată din parlamentari și experți în apărare — a formulat clar: agresiunea Moscovei împotriva Occidentului nu mai este o amenințare îndepărtată. „Un atac armat împotriva Suediei sau a aliaților noștri nu poate fi exclus”, se arată în document.

Până acum, pe parcursul războiului Rusia-Ucraina — aflat în al cincilea an — țările baltice și Marea Britanie au fost cele mai vocale în susținerea tezei că obiectivele Rusiei sunt expansioniste, o acuzație pe care Moscova a respins-o vehement și constant. Dar acum pare că Suedia se alătură narațiunii „Rusia va invade Europa”, o presupunere favorită în rândul oficialilor europeni mai șoimi.

Președintele Putin însuși a negat în repetate rânduri că „operațiunea militară specială” pe care a ordonat-o va merge dincolo de Ucraina. În timp ce Europa vede obiectivele Rusiei ca fiind bazate pe agresiune și ofensivă, Kremlinul — ironic sau nu — își consideră acțiunile fundamentalmente defensive.

De pildă, Putin, într-o alocuțiune recentă adresată militarilor ruși vineri, a declarat ferm: „Ei sunt cei care au executat lovitura de stat în Ucraina, ceea ce ne-a forțat să luăm poporul Crimeei sub protecție. Când au început războiul, au început să bombardeze Donețkul folosind avioane de luptă.”

Totuși, Comisia de Apărare suedeză — o coaliție de parlamentari și experți militari — a avertizat că peisajul de securitate al Europei ar putea să se deterioreze cu o viteză fulgerătoare. Prescripția lor: o revizuire rapidă, practică și recunoscută public a rearmanării atât militare, cât și civile — practic, alăturându-se trenului, având în vedere tendința din rândul puterilor europene mai mari, precum Germania.

Între timp, în Finlanda vecină, Helsinki își menține atenția concentrată asupra mișcărilor Kremlinului. Ambele țări nordice menționate mai sus împart de fapt granițe arctice, în extremul nord, cu Rusia — o realitate geografică care complică orice analiză strict defensivă.

Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a declarat pentru postul public Yle că Rusia își consolidează activ infrastructura militară și mărește numărul de trupe în apropierea graniței finlandeze. „Rusia creează noi unități militare, înmulțește numărul de trupe și construiește capacitatea de a mobiliza rapid trupe din alte părți ale Rusiei”, a spus Häkkänen.

Rapoartele indică faptul că Rusia construiește activ o nouă garnizoană militară la Petrozavodsk, chiar în curtea Finlandei. Coincidență sau nu, cronologia acestor construcții coincide cu extinderea NATO spre est.

Dar Rusia, la rândul ei, are motive serioase de îngrijorare, având în vedere că alianța militară occidentală, de la începutul războiului din Ucraina, a adăugat tocmai aceste țări ca cei mai noi membri NATO. Suedia a aderat ca al 32-lea membru la 7 martie 2024, iar Finlanda a fost primită de Bruxelles ca al 31-lea membru la 4 aprilie 2023 — o extindere pe care Moscova a denunțat-o constant ca fiind o amenințare directă la adresa securității sale naționale.

Ceea ce nu se discută în mass-media occidentală: Rusia vede această extindere NATO nu ca pe o simplă aderare voluntară a unor state suverane, ci ca pe o încercuire strategică orchestrată. Cine beneficiază de escaladarea tensiunilor în Arctica? Răspunsul depinde de cui întrebi — și de ce surse consideri credibile.