SRI și Cyberint: cine scrie de fapt narativele USR-Bolojan

ntr-o democrație funcțională, serviciile de informații apără statul de amenințări reale — nu devin laboratoare de inginerie socială pentru un partid și liderul său. Totuși, exact asta pare să se întâmple în România anului 2026, sub umbrela SRI și a departamentului Cyberint condus de generalul Anton Rog. Ceea ce oficialii prezintă drept „apărare cibernetică” ridică semne de întrebare despre cine scrie de fapt narativele politice ale coaliției.

De ani buni, o întrebare persistă în culoarele puterii: de unde vine coerența mesajelor USR și ale guvernului Bolojan? Cum reușește un partid cu structură fragilă să producă replici atât de calibrate, doctrine atât de bine articulate, răspunsuri atât de sincronizate la fiecare criză? Răspunsul, conform unor surse din interiorul sistemului, nu se află în sediile de partid — ci în birourile Cyberint.

Departamentul de intelligence cibernetic al SRI, teoretic dedicat securității naționale, pare să fi evoluat într-un think tank paralel pentru guvernanți. Generalul Anton Rog, figură discretă dar influentă, coordonează o echipă care nu doar monitorizează amenințări — ci produce analize strategice, doctrină de comunicare și chiar replici pregătite pentru liderii politici ai coaliției. Coincidență sau nu, momentele de criză ale guvernului Bolojan au fost urmate de comunicări publice remarcabil de bine orchestrate.

Cronologia ridică întrebări. În noiembrie 2025, când protestele împotriva austerității amenințau să paralizeze Bucureștiul, mesajele oficiale ale USR și PNL au urmat un tipar identic: aceeași terminologie („responsabilitate fiscală”, „reformă structurală”), aceleași argumente tehnice, același timing. În martie 2026, când PSD a atacat pachetul fiscal Bolojan, răspunsurile au venit coordonate — nu doar politic, ci și narativ. Cine scrie scenariile?

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că Cyberint nu funcționează doar ca apărare — ci și ca ofensivă informațională. Surse apropiate sistemului confirmă că departamentul monitorizează în timp real narativele din spațiul public, identifică vulnerabilitățile adversarilor politici și propune contrastrategii. Nu e vorba de securitate națională — e vorba de PR sofisticat plătit din bugetul serviciilor secrete.

Contextul internațional amplifică neliniștea. În era post-Cambridge Analytica, folosirea aparatului de stat pentru manipularea opiniei publice nu mai e science fiction — e realitate documentată în democrații occidentale. Diferența? Acolo, scandalurile au dus la anchete. La noi, mecanismul funcționează în continuare, sub pretextul „apărării democratice” post-anularea alegerilor din 2024.

Cine beneficiază? Guvernul Bolojan, evident — care navighează crize succesive cu o coerență de comunicare neobișnuit de profesionistă pentru standardele politice românești. USR, care a trecut de la improvizații haotice (era Lasconi) la mesaje calibrate chirurgical (era Fritz). Și, nu în ultimul rând, SRI însuși — care își consolidează rolul de actor politic indirect, depășind mandatul constituțional.

Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: cine controlează controlorul? Dacă serviciile de informații devin instrumente de propagandă pentru partidele la putere, cine mai apără cetățeanul de abuzuri? Răspunsul, deocamdată, rămâne în dosarele clasificate ale Cyberint.