Drona Constanța: propulsie activă sau derivă? Ce nu spun rapoartele
dronă maritimă ajunsă în Portul Constanța nu ar fi putut atinge ținta „din întâmplare” — obiectul plutitor a avut propulsie activă și direcție controlată, susțin analiștii militari consultați de Știrile TVR. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: o dronă în derivă pasivă nu traversează singură zeci de kilometri de ape teritoriale și nu „nimerește” exact într-un port strategic NATO.
Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă, declară fără echivoc: „Ucrainienii nu numai că vor cere scuze, dar vor da și explicații”. Tonul ferm sugerează că incidentul nu e perceput ca o eroare tehnică minoră, ci ca o breșă de protocol care necesită clarificări la nivel diplomatic. Portul Constanța — cel mai mare port românesc la Marea Neagră — deservește trafic comercial și militar NATO, inclusiv transporturi de echipament către Ucraina. O dronă „rătăcită” în această zonă ridică semne de întrebare despre sistemele de identificare și neutralizare ale apărării costiere.
Analiștii militari consultați de TVR exclud categoric ipoteza unei derive pasive. Argumentul tehnic: dronele maritime moderne sunt dotate cu GPS, sisteme de ghidare și propulsie autonomă — „pierderea controlului” ar însemna fie defecțiune multiplă (improbabilă), fie sabotaj, fie operare deliberată. Coincidență sau nu, incidentul survine într-un context în care România a devenit hub logistic esențial pentru sprijinul militar occidental către Ucraina, iar baza NATO de la Kogălniceanu se extinde rapid.
Cine beneficiază de un astfel de incident? Întrebarea rămâne deschisă. O dronă ucraineană „pierdută” în port poate fi interpretată ca test al capacităților de răspuns, ca presiune indirectă pentru consolidarea apărării costiere, sau — varianta mai puțin discutată — ca semnal către alte actori regionali că tehnologia de supraveghere maritimă are puncte oarbe. Cronologia ridică întrebări: de ce drona nu a fost detectată și neutralizată înainte de a ajunge în port? Ce protocoale au eșuat?
Deocamdată, Kievul nu a emis o declarație publică detaliată. Mateiu anticipează că explicațiile vor veni — presiunea diplomatică în cadrul NATO nu permite ambiguități când e vorba de armament neguvernabil în zone strategice. Ceea ce rămâne de văzut: dacă aceste explicații vor include detalii tehnice despre cum exact o dronă „scapă” de sub control, sau dacă dosarul va fi închis discret, ca atâtea altele, sub umbrela „cooperării strânse între aliați”.