SAFE: 196 milioane euro pentru Digi fără expertiză LLM

uvernul Ilie Bolojan a alocat 196 de milioane de euro din programul SAFE — fondul destinat înarmării și apărării cibernetice — către grupul Digi pentru dezvoltarea unui model lingvistic mare (LLM), deși compania nu are nicio expertiză documentată în această zonă ultraspecializată, iar suma este considerată insuficientă chiar și pentru un proiect pilot. Publicistul Florin Cojocariu pune întrebarea pe care instituțiile preferă să o evite: nu cumva vorbim despre influență media cumpărată cu banii destinați securității naționale?

„După Robotul Ion al lui Ciucă — e greu de crezut că acea făcătură a fost consilier onorific, dar așa o inteligență umană merita una artificială, fake, pe măsură — acum construim LLM-ul Ilie, dezvoltat de UM DIGI24 să păzească fruntariile cibernetice ale neamului”, scrie Cojocariu, subliniind absurditatea contractului.

Analistul identifică două probleme fundamentale care ridică semne de întrebare serioase:

1. Lipsa totală de expertiză. LLM-urile reprezintă o zonă ultraspecializată, care avansează cu o viteză imposibilă — în fiecare zi se publică lucrări importante, iar pentru a ține pasul trebuie să fii bine implantat în comunitatea de research. Asta face forța de muncă specializată extraordinar de scumpă. Mistral AI, startup francez de referință, a pornit cu mai puțin capital, dar acum câțiva ani, când jocul era altul. „Nu o să vină niciun researcher sau inginer de top la Digi să lucreze nici dacă ar avea banii să-i plătească, așadar e sigur că vor lucra cu cine pot și vor toca banii aiurea”, avertizează Cojocariu. Existau companii mult mai calificate pentru asta, cum e UiPath, care au deja oameni și expertiză. Digi sunt pe dinafară.

2. Lipsa banilor. 200 de milioane de euro sunt o glumă pentru un frontier language model. E evident că cei care au alocat suma habar nu au de subiect. OpenAI se lansează la bursă ca să poată face banii necesari pentru uriașa putere de calcul necesară. Hardware-ul e scump, greu de găsit, și consumă curent masiv. Conform unui studiu EPRI (Electric Power Research Institute), „cele mai mari sesiuni de antrenare AI din 2030 vor consuma probabil 4-16 gigawați (GW) de putere, sau suficient pentru a alimenta milioane de locuințe americane”. Practic îți va trebui o centrală nucleară lângă centrul de date — acesta e motivul pentru care mișcarea lui Elon Musk cu centrele de calcul în spațiu e extraordinară.

Pe lângă asta, orice estimare serioasă pune costul instruirii unui frontier model între 250 și 1.000 de milioane de dolari dacă luăm în calcul toate costurile. Cu alte cuvinte, ce ia Digi e la minimum, în caz că s-ar pricepe și ar avea ingineri buni și o centrală nucleară să alimenteze centrul de date.

Ceea ce nu se discută în comunicatele oficiale: cum se leagă această alocare cu rolul SRI în evaluarea proiectului? „Bolojan, care ne e vândut acum drept singura salvare prin competența și integritatea lui, e cel puțin un lider incompetent, lăsând așa o pleașcă să treacă pe sub nasul lui. Și dacă aș vrea să-l consider doar fraier, nu mi-e clar cum se leagă povestea asta cu SRI și, practic, influență la Digi cumpărată cu banii din SAFE”, scrie Cojocariu.

Cronologia ridică întrebări incomode: un contract strategic de apărare cibernetică, evaluat teoretic de servicii, ajunge la o companie media fără track record în AI, cu o sumă insuficientă pentru obiectivul declarat. Cine beneficiază de fapt?

„Cel mai grav e că un subiect strategic cum e cel al AI e tratat cu asemenea indolență și dispreț de executiv și de SRI. SRI ar trebui să știe deja foarte bine că Digi nu e calificată pentru asta și că banii nu ajung”, continuă analistul. „Vom pierde ani de zile, vor produce o altă minciună; cel mai probabil un LLM cu mult mai puțini parametri, să rămână și bani de profit și comisioane, incapabil să facă față la atacurile administrate de LLM-uri mult mai puternice câțiva ani de azi înainte.”

Concluzia lui Cojocariu e dură: „Pentru mine SRI și Bolojan își bat joc de un subiect care e existențial pentru România și nu mi-e deloc greu să consider genul ăsta de măgării drept trădare națională. Mi-e și groază ce o să mai descoperim în SAFE.”

Întrebarea rămâne suspendată: dacă nu pentru un LLM competitiv, atunci pentru ce au fost de fapt alocați acești bani din fondul destinat securității naționale?