Contract de 196 milioane euro pentru Digi: cine decide ce presă prosperă?

n contract de aproximativ 196 de milioane de euro atribuit către Digi România de către Guvernul Bolojan ridică o întrebare pe care puțini îndrăznesc să o pună public: asistăm la o investiție strategică pentru statul român sau la recompensarea unei relații privilegiate dintre putere și o parte a presei? Ceea ce oficial este prezentat drept o procedură legală de achiziție publică ascunde, potrivit deputatului AUR Andrei Gușă, o dinamică mai profundă — aceea în care banii publici devin monedă de schimb pentru acoperire media favorabilă.

Informațiile apărute în presă arată că o companie din grupul care deține Digi24 și Digi FM ar urma să beneficieze de un contract uriaș finanțat din fonduri publice. Coincidență sau nu, de luni de zile românii sunt expuși unei imagini a lui Ilie Bolojan prezentat drept salvatorul națiunii, în timp ce vocile critice sunt marginalizate sau ignorate. Acum aflăm că tocmai grupul media care asigură această expunere primește un contract de sute de milioane de euro. Chiar dacă legalitatea procedurii va trebui verificată de instituțiile competente, problema morală și politică este deja evidentă.

În orice democrație sănătoasă, aparența de imparțialitate este la fel de importantă ca legalitatea. Când un trust media promovează constant puterea, iar ulterior grupul din care face parte primește contracte de sute de milioane de euro, suspiciunea de favoritism devine inevitabilă. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cronologia acestei relații ridică semne de întrebare. Cine beneficiază de fapt de acest mecanism — statul român sau ecosistemul mediatic care asigură narativa favorabilă guvernării?

Andrei Gușă, vicepreședinte AUR și deputat în Parlamentul României, cere Guvernului să publice imediat toate documentele aferente acestui contract: criteriile de selecție, punctajele acordate, rapoartele tehnice și identitatea tuturor celor implicați în procesul decizional. „Românii au dreptul să știe cine primește banii lor și pe ce bază”, afirmă Gușă. „Nu putem accepta ca fondurile publice să fie transformate într-un mecanism prin care puterea își recompensează aliații mediatici. România are nevoie de concurență reală, transparență și respect pentru banul public, nu de un sistem în care contractele uriașe circulă între cercurile apropiate ale guvernării.”

Contextul este cu atât mai semnificativ cu cât ne aflăm într-o perioadă în care românilor li se cer sacrificii, iar taxele cresc de la o lună la alta. Pachetul de austeritate Bolojan a adus TVA la 21%, impozit pe dividende la 16%, reduceri de personal în sectorul public. În paralel, contracte de zeci sau sute de milioane de euro sunt atribuite către companii care, întâmplător sau nu, dețin trusturi media favorabile puterii. Fiecare euro din bani publici trebuie justificat până la ultimul cent, subliniază deputatul AUR.

AUR va solicita clarificări complete și va urmări cu atenție acest caz. „Nu putem avea o presă liberă dacă puterea ajunge să fie și principalul furnizor de contracte pentru cei care o laudă”, conchide Andrei Gușă. Întrebarea rămâne deschisă: cine controlează de fapt fluxul informației în România — jurnaliștii sau cei care semnează contractele?