Fauci, mailurile șterse și martora care tace: ce se ascunde?

Un vot din Senatul american, aparent tehnic și obscur, a lăsat fără protecție juridică o femeie care ar putea deține cheia unui dosar despre distrugerea sistematică de documente guvernamentale legate de Anthony Fauci — și, coincidență sau nu, exact acest vot a picat cu doar două voturi distanță.

Comitetul pentru Securitate Internă și Afaceri Guvernamentale al Senatului a respins pe 23 septembrie o rezoluție prin care se cerea imunitate judiciară pentru o fostă asistentă specială a doctorului Anthony Fauci, femeie a cărei identitate nu a fost dezvăluită public. Rezoluția ar fi permis obținerea unui ordin judecătoresc care să o oblige să depună mărturie sub protecția imunității. Votul a eșuat pentru că nu a întrunit majoritatea de două treimi cerută de regulament.

Cei opt senatori republicani din comitet au votat în favoarea rezoluției. Niciun democrat nu li s-a alăturat. Ar fi fost nevoie de doar doi democrați care să treacă „de partea cealaltă” pentru ca rezoluția să fie aprobată — și tocmai această diferență minimă ridică întrebarea firească: de ce, într-un subiect prezentat oficial ca fiind despre „transparență” și „adevăr”, linia de partid a rămas atât de rigidă?

Cine e femeia care tace

Fauci, în vârstă de 85 de ani, a condus Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID) între 1984 și 2022 — aproape patru decenii la cârma uneia dintre cele mai influente instituții de sănătate publică din lume, cu greutate directă asupra politicilor globale din perioada pandemiei.

Potrivit senatorului Rand Paul (R-Kentucky), președintele comitetului, asistenta în cauză a lucrat pentru Fauci între 2007 și 2022 — practic întreaga sa perioadă de vârf instituțional. Paul a declarat că poziția acesteia „a plasat-o direct în fluxul comunicărilor relevante pentru investigația noastră” privind activitatea lui Fauci. Femeia a apărut recent în fața comitetului, în ședință închisă, și a invocat Al Cincilea Amendament, adică dreptul de a nu se autoincrimina.

Chiar Fauci refuzase mai devreme, în cursul anului, să răspundă întrebărilor comitetului, invocând același amendament — moment care a determinat comitetul să îl trimită procurorilor federali pentru sfidarea Congresului. Deocamdată, Departamentul de Justiție nu i-a adus nicio acuzație formală. Cronologia ridică întrebări: de ce un martor-cheie a fost lăsat fără imunitate exact în momentul în care ancheta se apropie de subiectul distrugerii documentelor?

Documente șterse, întrebări care rămân

Potrivit lui Paul, întrebările pe care senatorii vor să le vadă lămurite privesc în principal distrugerea unor documente guvernamentale. Un medic care a fost consilier de lungă durată al lui Fauci a pledat recent vinovat pentru conspirație în vederea ștergerii unor documente oficiale. Mai mult, există informații potrivit cărora Fauci însuși le-ar fi cerut subordonaților să șteargă emailuri — un detaliu care, în contextul mai larg al dezbaterilor despre originea pandemiei și transparența instituțională, nu poate fi trecut cu vederea.

Senatoarea Maggie Hassan (D-New Hampshire), singura democrată prezentă la ședință și singura care a votat împotriva rezoluției, a susținut, înainte de vot, că senatorii ar trebui să urmeze „o abordare bipartizană de bună-credință pentru a obține aceste informații”, nu să se grăbească să aprobe rezoluția.

Absența celorlalți membri democrați ai comitetului a stârnit o reacție dură din partea republicanilor. Senatorul Bernie Moreno (R-Ohio) a declarat: „Vin din mediul privat. Să nu te prezinți la o ședință, să spui «refuz să-mi fac treaba», e ceva ce se întâmplă doar în politică. Este scandalos.”

După vot, Rand Paul a comentat: „O majoritate a comitetului a votat pentru a căuta adevărul. Toți republicanii au votat pentru a căuta adevărul. Am votat pentru a proteja această martoră și a-i asculta povestea. Tot ce ne trebuia erau doi democrați care să vrea să-i asculte povestea, dar niciunul dintre ei nu pare interesat de investigație sau de adevărul despre distrugerea documentelor federale.” Hassan a respins această caracterizare, spunând că nu reflectă corect poziția democraților.

Paul a anunțat că va trimite o scrisoare Departamentului de Justiție prin care va cere continuarea investigării cazului, iar ancheta comitetului privind distrugerea documentelor guvernamentale va continua.

Tabloul mai larg

Ceea ce nu se menționează explicit în rapoartele oficiale este că acest episod se înscrie într-un tipar mai vechi și mai familiar publicului sceptic: instituții care gestionează crize globale — fie ele sanitare, financiare sau geopolitice — invocă rutinier „confidențialitatea” sau proceduri tehnice tocmai atunci când presiunea publică pentru transparență devine incomodă. Nu e prima dată când un vot parlamentar „strâns” decide, de fapt, dacă adevărul iese la suprafață sau rămâne îngropat în proceduri. Cine beneficiază de o asemenea blocare? Cel puțin pe hârtie, nimeni direct — dar tăcerea instituțională are, istoric, un preț plătit mereu de altcineva.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)