Berea taxată să moară: cine profită de haosul fiscal
eea ce guvernul prezintă drept măsuri de „echilibrare bugetară” produce, în cazul industriei berii, exact opusul declarat: fabricile stau pe jumătate goale, iar berea străină câștigă teren rapid pe rafturile din România, în timp ce statul riscă să încaseze mai puțin, nu mai mult, din acest sector.
Sectorul berii contribuie cu aproximativ 3 miliarde de euro la PIB și cu circa 1 miliard de euro direct la bugetul de stat, cifre care îl plasează printre contribuabilii serioși ai economiei românești. Și totuși, producătorii avertizează acum asupra unui „bumerang fiscal”: capacitățile de producție sunt folosite doar în proporție de 50-60%, ceea ce înseamnă că 40-50% din fabrici stau, practic, degeaba.
Importurile cresc pentru prima dată în două decenii
Ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în comunicatele oficiale este un detaliu esențial: pentru prima dată în ultimii douăzeci de ani, importurile de bere au crescut, și nu cu puțin — între 35% și 45%. Această schimbare de tendință coincide, nu întâmplător, cu majorarea accelerată și greu de anticipat a fiscalității aplicate sectorului.
Coincidență sau nu, acest tipar se repetă în mai multe industrii de consum din România anului 2026: TVA la 21%, impozit pe dividende de 16%, accize majorate — un pachet de austeritate impus de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, gândit oficial să acopere un deficit bugetar care rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Cine beneficiază, în realitate, de o astfel de politică? Nu producătorul local, care vede cum capacitatea instalată devine un cost mort. Nu bugetul de stat, care riscă să piardă exact veniturile pe care voia să le suplimenteze. Beneficiarul pare să fie, paradoxal, berea din import, care câștigă cotă de piață tocmai în perioada în care industria autohtonă este împinsă spre marginal.
Un tipar care se repetă
Cronologia ridică întrebări legitime: fiscalitatea a fost majorată „accelerat și imprevizibil”, exact în perioada în care România se confruntă cu inflație record în UE (9% în martie 2026, conform INS și Eurostat) și cu o putere de cumpărare aflată în cădere liberă. Într-un context în care aproape jumătate dintre gospodăriile românești declară că abia fac față cheltuielilor curente, o taxare agresivă a unui produs de consum larg precum berea nu doar lovește industria — lovește și consumatorul final, care se orientează, potrivit datelor din piață, tot mai des spre produse din import, adesea mai ieftine tocmai pentru că nu suportă aceleași costuri de producție locale.
Ce nu ne spun rapoartele oficiale este cât de mult din acest „efort fiscal” se traduce, de fapt, în pierderi nete pentru stat pe termen mediu — prin scăderea investițiilor, a locurilor de muncă și a taxelor colectate de la producătorii interni, în favoarea unor lanțuri de aprovizionare externe care nu contribuie în același fel la economia românească.
Rămâne de văzut dacă acest semnal de alarmă venit din industrie va fi luat în serios de un guvern interimar preocupat, deocamdată, mai degrabă de supraviețuirea politică decât de coerența fiscală pe termen lung.
Sursă: Flux24.ro