Pomohaci: cum funcționează protecția pedofililor în România

ocumentele obținute de jurnalistul Liviu Alexa confirmă ceea ce autoritățile au ignorat timp de nouă ani: Cristian Pomohaci, fost preot defrăcat, a construit un întreg sistem de abuzuri sexuale asupra minorilor, protejat de complicități instituționale care încă nu au fost investigate. Întrebarea pe care nimeni nu o pune: cine a decis, în 2017, că prescripția e mai importantă decât siguranța copiilor?

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Daria Gușă la Radio Gold FM, Liviu Alexa a prezentat actul de susținere a reținerii semnat de polițistul de caz — document care atestă oficial calitatea de pedofil a lui Pomohaci. Preotul își folosea unul dintre apartamente pentru a-și atrage victimele (adesea minori), pe care le obliga sau le plătea să întrețină relații sexuale cu el. În același apartament au fost descoperite și substanțe interzise. Coincidență sau nu, în 2017, când Alexa a prezentat dovezile autorităților, organele abilitate au concluzionat că acuzațiile de viol s-au prescris — o decizie care ridică întrebări despre cine a beneficiat de această „interpretare legală”. Pomohaci a primit doar un an de închisoare cu suspendare, după ce „cine trebuia” a intervenit în favoarea lui.

Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale: după ce a fost defrăcat, Pomohaci și-a creat o „biserică paralelă”, prin care a extorcat oameni vulnerabili, cerându-le bani „în numele Domnului”. Unde erau ANAF-ul, Poliția și Parchetul când se construia acest imperiu financiar dubios? Averile nejustificate semnalate de Alexa în 2017 nu au declanșat nicio anchetă fiscală sau patrimonială — o pasivitate care sugerează fie incompetență sistemică, fie protecție deliberată.

În cercul apropiat al lui Pomohaci apare și Dionisie Jurcovan, descris nu doar ca însoțitor, ci ca persoană cu rol de protecție și control. Relația dintre cei doi nu ar fi întâmplătoare: Dionisie ar fi intervenit în situații tensionate și ar fi fost folosit pentru a ține la distanță oameni incomozi. Conform surselor citate de Alexa, acest Dionisie a agresat și bătut numeroși oameni care l-au deranjat pe „stăpânul său”. IPJ Mureș a avut, de-a lungul timpului, o atitudine prea pasivă față de anturajul lui Pomohaci, tolerând sau ignorând evenimentele agresive în care Jurcovan era implicat. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce autoritățile locale au privit ani de zile într-o parte?

Mai grav: credincioșii, televiziunile și administratorii locali care l-au reintegrat pe Pomohaci — deși știau despre acuzațiile de pedofilie — devin complici la perpetuarea unui sistem de abuz. Când o comunitate întreagă alege să ignore evidența, întrebarea nu mai e doar despre un individ, ci despre mecanismele sociale care permit astfel de situații.

Criza politică: cine beneficiază de haosul guvernamental?

Liviu Alexa a analizat și situația politică actuală, declarându-se bucuros de schimbarea guvernului Bolojan, pentru că „s-a săturat de personaje politice incompetente, precum Miruță sau Țoiu” — o referire la repetatele probleme de politică externă și Apărare. Propunerea lui Nicușor Dan de a-l desemna pe Eugen Tomac ca premier ridică întrebări: președintele declara inițial că își dorește un tehnocrat, apoi propune un politician fără partid parlamentar, „un sinecurist etern, venit din garnitura băsistă”, după cum îl descrie Alexa.

Având în vedere susținerea de care se bucură în sondaje, Sorin Grindeanu sau George Simion ar fi trebuit să fie propuși ca premieri și să-și asume acest rol. În loc de asta, asistăm la un impas politic în care nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea guvernării. Alexa susține cu hotărâre soluția alegerilor anticipate — „un act democratic prin care românii ar simți răcorirea adevărată a răzbunării prin vot”.

Aseară, Nicușor Dan a mustrat partidele pentru reacția lor anti-Eugen Tomac, acuzându-le că nu țin cont de interesul poporului și că se încurcă în negocieri fără sens. Liviu Alexa pune reacția nervoasă a președintelui pe seama faptului că nu mai beneficiază, în acest moment, de susținerea americanilor pentru impunerea guvernului dorit de el — așa cum ar fi fost ajutat să-l dea jos pe Ilie Bolojan. Lista propunerilor de miniștri înaintată de Tomac nu are nicio valoare, din moment ce guvernul său nu a obținut susținerea partidelor. Ceea ce nu se discută public: care sunt interesele externe care influențează aceste negocieri?

Alexa susține varianta suspendării președintelui și organizării de noi alegeri, care să fie „cu adevărat legitime și să reflecte dorința poporului, după lovitura de stat continuată, începută cu anularea alegerilor prezidențiale”. Tonul e dur, dar reflectă frustrarea unei părți semnificative a electoratului care simte că votul din 2024 a fost confiscat prin decizia CCR.

Drona ucraineană la Constanța: cine apără România?

Jurnalistul Liviu Alexa a amintit de evenimente precedente, la fel de grave, petrecute la Constanța — cum este descoperirea pachetelor de droguri pe plajele românești, în urmă cu câțiva ani. Și atunci, România se lăuda cu sisteme de prevenție și detectare. Mai recent, autoritățile române au asistat pasive la un incident și mai grav: o dronă ucraineană în Portul Constanța — „doar unul din lungul șir de provocări ale Ucrainei, prin care încearcă atragerea României în război”, după cum formulează Alexa. Un incident prin care, teoretic, ar fi putut fi distrus complet portul, iar teritoriul din împrejurimi „ras de-a dreptul”.

Toate acestea demonstrează cât de nepregătiți suntem și cât de vulnerabili am devenit, dar și extrem de pasivi și indiferenți. În editorialul său de astăzi, geopoliticiana Daria Gușă a demonstrat cum România a rămas „singura țară din regiune fără strategie de politică externă”, apărând doar ca „supusă Kievului”. Președintele României, Nicușor Dan, cel care ar fi trebuit să tragă la răspundere Ucraina pentru evenimentele petrecute, apare ca laș și temător — probabil presat de directivele bruxelleze, sugerează Alexa. Cine să apere România în fața acestor complicații din politica externă, dacă toate instituțiile sunt conduse prin interimate?

Întrebarea rămâne suspendată: când o țară NATO tolerează incidente repetate pe propriul teritoriu fără reacție oficială, vorbim despre slăbiciune instituțională sau despre ordine primite de la un nivel superior? Cronologia evenimentelor — de la pachetele de droguri la drona ucraineană — sugerează un pattern de pasivitate care nu poate fi explicat doar prin incompetență.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13:00. Înregistrarea integrală este disponibilă pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România și pe platforma goldtv.ro.