Moscova acuză România de „inconsecvență”

asili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, a subliniat public ceea ce observatorii atenți remarcaseră deja în culise: declarațiile oficiale românești privind incidentul cu drona de la Galați prezintă inconsecvențe majore care ridică semne de întrebare asupra narativei inițiale. Întrebarea pe care nimeni din Cotroceni sau de la Externe nu pare dispus să o abordeze: de ce versiunea oficială s-a schimbat atât de radical în doar câteva ore?

„Am dori să vă atragem atenția asupra inconsecvenței din declarațiile făcute de oficialii români”, a declarat Nebenzia în ședința Consiliului de Securitate ONU. „Inițial, aceștia au vorbit despre un presupus atac deliberat al Rusiei asupra unei instalații civile. Apoi, la doar câteva ore distanță, tonul s-a schimbat dramatic — vorbindu-se despre o dronă rătăcită, despre eroare tehnică, despre incident neintenționat.”

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este cronologia exactă a acestor schimbări de narativ. Prima declarație — despre „atacul deliberat” — a fost emisă înainte ca echipele de investigație să ajungă efectiv la fața locului. A doua versiune — mult mai nuanțată — a apărut după consultări intense la nivel diplomatic, inclusiv cu reprezentanți NATO. Coincidență sau recalibrare politică sub presiune externă?

Contextul geopolitic nu poate fi ignorat: România găzduiește cea mai mare bază NATO din Europa la Kogălniceanu și joacă un rol critic în securitatea flancului estic al Alianței. Orice incident care ar putea escalada tensiunile cu Rusia devine automat subiect de negociere diplomatică la cel mai înalt nivel — ceea ce explică, poate, de ce narativa oficială a fost „ajustată” atât de rapid.

Ambasadorul rus a continuat: „Această inconsecvență nu face decât să alimenteze speculațiile și să erodeze credibilitatea autorităților române în fața propriei populații și a comunității internaționale.” O observație care, oricât de incomodă, ridică o întrebare legitimă: cine a decis și pe baza căror informații să se schimbe versiunea oficială? Și mai important: ce anume s-a întâmplat în acele „câteva ore” care au transformat un „atac deliberat” într-un „incident neintenționat”?

Cronologia ridică și alte semne de întrebare. Drona a căzut în apropierea portului Galați — zonă strategică pentru transportul de cereale ucrainene și pentru logistica NATO. Incidentul a avut loc în contextul în care România tocmai anunțase extinderea capacității militare la Marea Neagră. Și totuși, în loc de o investigație publică transparentă, avem doar declarații contradictorii și tăcere oficială.

Cine beneficiază de această ambiguitate? Moscova câștigă un argument de propagandă despre „inconsecvența Occidentului”. Bucureștiul evită o escaladare pe care probabil nu și-o dorește. NATO păstrează controlul narativului fără a fi forțată să răspundă militar. Dar cetățeanul român — cel care ar trebui să știe ce se întâmplă efectiv pe teritoriul țării sale — rămâne cu mai multe întrebări decât răspunsuri.

Ceea ce este cert: versiunea oficială s-a schimbat. Întrebarea rămâne: de ce?