Generalul Gheorghiță: dosarul DNA care vizează vârful Armatei

eful Statului Major al Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a devenit oficial suspect în ancheta DNA Militar — un dosar care, dincolo de acuzațiile formale privind traficul de influență în resurse umane, ridică semne de întrebare despre deciziile strategice luate la vârful Forțelor Armate în ultimii ani. Ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale: investigația vizează structurile de management militar care au gestionat zeci de miliarde de euro în contracte de armament și dotări NATO, iar numele care apar în dosar gravitează în jurul unor centre de decizie sensibile — Statul Major, CSAT, Administrația Prezidențială.

Gheorghiță Vlad, adus inițial la conducerea executivă a Armatei din zona Buzăului pe linia lui Marcel Ciolacu, s-a subordonat mai întâi președintelui Klaus Iohannis, apoi lui Nicușor Dan. În ultimii doi ani, analiștii politici l-au descris drept „un general bese-n cizme” și „general-pudel”, subliniind declarațiile sale despre un posibil conflict militar cu Rusia în cazul unui atac asupra Moldovei — retorica care a stârnit controverse în contextul tensiunilor regionale.

Coincidență sau nu, procurorul militar care instrumentează dosarul este același care a lucrat pe cazul Cătălin Zisu. Surse din interiorul instituțiilor militare sugerează că există o mână nevăzută, dar responsabilă, care dorește să facă curățenie la vârful Armatei — similar cu ceea ce s-a întâmplat, discret, în alte câteva instituții ale statului român.

Gheorghiță Vlad a refuzat să demisioneze, deși onoarea militară ar fi cerut acest gest. Informațiile indică faptul că ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), împreună cu strategul din umbră al partidului, Cristian Ghinea, îl țin pe general în funcție. Nicușor Dan și consilierii săi nu par să fi încurajat rămânerea în funcție — un detaliu care capătă semnificație dacă privim traiectoria lui Gheorghiță Vlad: venit pe linia PSD-ului, a „întors armele” către USR odată cu schimbarea conducerii Ministerului Apărării.

Doi generali în umbra dosarului: Berdilă și Șomordolea

În dosar apar încă doi generali: Iulian Berdilă și Mihai Șomordolea, implicați în structurile de management ale MApN. Generalul Berdilă este considerat autor complice, alături de Vlad, iar Șomordolea — beneficiar indirect al suplimentării locurilor bugetare. Partea sensibilă: numele lui Șomordolea nu apare în comunicatul oficial DNA, ci doar în informațiile de presă, deși există indicii despre legături la nivelul unui fost secretar al CSAT.

Generalul Mihai Șomordolea, 60 de ani, are o vechime impresionantă în managementul discret al resurselor militare. A gravitat mereu în zona Statului Major General, Secretariatul CSAT și Administrația Prezidențială — pozițiile-cheie unde se întâlnește Armata cu CSAT-ul, cu Președinția și cu relaționarea strategică militară. Șomordolea deține, de aproximativ 20 de ani, informații sensibile despre orientarea și dotarea Armatei Române — ceea ce face ca implicarea sa în dosar să ridice întrebări despre ce secrete ar putea fi expuse.

Ce nu se spune: dosarul vizează deciziile strategice, nu doar „resurse umane”

Concluzia care se impune: acest dosar nu vizează un simplu trafic de influență cu resurse umane, ci deciziile strategice de la vârful Armatei. Pot fi legate de programul SAFE de achiziții militare, dar și de alte „lucruri strâmbe” petrecute în ultima vreme în structurile de comandă. Speculațiile că cineva vrea să slăbească Armata Română „acum, când ne batem cu rușii” sunt derizorie — România nu contează în fața Rusiei într-un conflict direct, iar singura speranță, deșartă, ar fi sprijinul NATO european.

Adevărata miză a dosarului: matrapazlâcurile făcute de multe zeci, poate sute de miliarde de lei, la vârful Armatei Române, în ultimii ani. Cine beneficiază de fapt? Ce contracte, ce decizii, ce orientări strategice au fost luate în cercurile unde Gheorghiță Vlad, Berdilă și Șomordolea au gravitat? Cronologia ridică semne de întrebare — iar procurorul militar este, în acest moment, supus unor presiuni foarte mari pentru a retrage acuzațiile.

Rămâne de văzut dacă dosarul va merge până la capăt sau dacă va fi îngropat discret, ca atâtea altele. Cert este că vârful Armatei Române trece printr-un moment de vulnerabilitate instituțională — iar ceea ce va urma va spune multe despre cine controlează cu adevărat deciziile strategice militare ale țării.