Generalii DNA și tăcerea de la Cotroceni: cine apără Armata?
n timp ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, și locțiitorul său, general-locotenentul Iulian Berdilă, sunt vizați oficial într-un dosar DNA, la Palatul Cotroceni și în Ministerul Apărării domnește o tăcere care ridică semne de întrebare. La ore bune după anunțul public al DNA, niciunul dintre generali nu a făcut vreo declarație, iar nici Președinția — comandantul suprem al forțelor armate — nu a emis vreun comunicat oficial.
Coincidență sau nu, scandalul izbucnește într-un moment în care România se confruntă cu cea mai mare criză de securitate din ultimii 30 de ani: tensiuni la Marea Neagră, presiuni NATO pentru cheltuieli militare de 2% din PIB, și baza de la Kogălniceanu — cea mai mare din Europa — în plină construcție. Cine beneficiază de instabilitatea din vârful Armatei? Și de ce tăcerea de la vârf seamănă mai degrabă cu o strategie decât cu o simplă lipsă de reacție?
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că ambii generali ocupă funcții-cheie în structura de comandă a NATO în regiune. Gheorghiță coordonează operațiunile multinationale de pe flancul estic, iar Berdilă supervizează logistica strategică. O eventuală suspendare sau demitere ar crea un vid de comandă tocmai când Alianța își consolidează prezența în zona Mării Negre.
Dosarul DNA nu este încă public în detalii, dar sursele apropiate anchetei vorbesc despre posibile nereguli în achizițiile de echipamente militare și contracte cu firme private. Cronologia ridică întrebări: investigația a început în toamna lui 2025, exact când Ministerul Apărării negocia contracte majore pentru modernizarea flotei aeriene și a sistemelor de apărare antiaeriană.
Tăcerea Președinției este și mai intrigantă. Nicușor Dan, care a preluat mandatul în mai 2025 după scandalul alegerilor anulate, a evitat până acum orice comentariu public despre situația din Armată. Iar ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a emis doar un răspuns laconic: „Respectăm independența justiției”. Nimic despre măsuri interne, nimic despre protecția instituției, nimic despre impactul asupra capacității operaționale.
Ce nu vi se spune este că DNA a mai investigat în trecut figuri din vârful Armatei — cazul generalului Nicolae Ciucă din 2019 (clasat ulterior) sau scandalul achizițiilor de blindate Piranha din 2016. De fiecare dată, anchetele au fost urmate de restructurări majore în comandă. Dacă istoria se repetă, ne putem aștepta la schimbări de personal la nivel înalt în următoarele săptămâni.
Există și o altă ipoteză, mai puțin discutată în spațiul public: dosarul ar putea avea legătură cu controversatul sistem SAFE (Sistem Antirachetă pentru Europa), proiect NATO instalat în România la Deveselu. Deși oficial operațional din 2016, sistemul a generat permanent tensiuni cu Rusia și a fost subiectul unor acuzații de corupție în contractele de mentenanță. Generalul Gheorghiță a fost implicat direct în negocierile privind extinderea capacităților SAFE între 2023-2025.
Cronologia devine și mai suspectă dacă privim evenimentele din martie 2026: atacul SUA-Israel asupra instalațiilor nucleare iraniene, urmat de blocada navală în Strâmtoarea Ormuz și armistitiul fragil mediat de Pakistan. România, ca țară-gazdă pentru infrastructura NATO de apărare antirachetă, devine automat o țintă potențială într-un conflict extins. Cine ar avea interesul să destabilizeze comanda militară românească tocmai acum?
Tăcerea de la vârf nu este neapărat semn de vinovăție — dar nici de nevinovăție. Este, mai degrabă, semn că cineva calculează cu atenție următoarea mișcare. Și că adevărul complet nu va ieși la suprafață prea curând.