Drona ucraineană la Constanța: de ce Kievul cere scuze Greciei, dar nu României

n aceeași zi în care o dronă marină ucraineană a explodat în Portul Constanța — eveniment care putea avea urmări catastrofale pentru infrastructura critică a NATO de pe flancul estic — Kievul s-a grăbit să prezinte scuze oficiale Greciei pentru un incident similar la Insula Lefkada. România, însă, nu a primit nicio explicație oficială, deși incidentul de la Constanța a fost incomparabil mai grav. Cronologia ridică întrebări incomode despre prioritățile diplomatice ale Ucrainei și despre ceea ce nu se discută public în legătură cu securitatea porturilor de la Marea Neagră.

Cu doar câteva zile înainte, Atena protestase vehement față de prezența dronei maritime ucrainene în apele teritoriale grecești. Răspunsul Kievului a venit prompt. „Partea ucraineană prezintă scuze pentru incident, subliniind că acesta a fost rezultatul circumstanțelor implicate de agresiunea rusă în desfășurare contra Ucrainei”, a scris pe platforma X purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tykhyi. Totodată, Kievul a mulțumit Greciei pentru sprijinul furnizat Ucrainei de la începerea războiului, în februarie 2022.

Coincidență sau nu, drona care a ajuns la Lefkada nu a explodat și nu a provocat daune. Situația de la Constanța a fost cu totul alta. Drona maritimă ucraineană a intrat nestingherită în port — deși acesta era teoretic protejat de un dig de aproape 6 kilometri — și a detonat în apropierea infrastructurii portuare. Explozia putea afecta depozite de carburanți, terminale de cereale sau chiar nave comerciale, cu consecințe economice și de securitate regională de neimaginat. Portul Constanța nu e un obiectiv oarecare: e cea mai mare poartă comercială a României către Marea Neagră și un hub strategic pentru aprovizionarea Ucrainei cu armament și ajutoare umanitare din Occident.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este faptul că România este membru NATO de aproape două decenii și gazdă a unor baze militare americane esențiale pentru flancul estic al Alianței. Un atac — chiar neintenționat — asupra infrastructurii critice românești ridică probleme juridice și de suveranitate pe care Kievul pare să le trateze cu o tăcere diplomatic calculată. Grecia, țară cu greutate în UE și NATO, primește scuze publice imediate. România, furnizor discret dar constant de ajutor militar și umanitar pentru Ucraina, nu primește nici măcar o declarație de regret.

Cine beneficiază de această asimetrie a răspunsurilor diplomatice? Și de ce autoritățile române nu au cerut public explicații echivalente celor oferite Atenei? Aceste întrebări rămân fără răspuns în spațiul public, în timp ce incidentul de la Constanța a fost tratat în mass-media mainstream ca pe o „eroare tehnică” fără urmări. Dar erorile tehnice care implică drone maritime programate să detoneze în porturi nu sunt niciodată simple accidente — sunt simptome ale unui control operațional deficitar sau, mai grav, ale unei neglijențe strategice care pune în pericol aliații.