Drona Constanța: de ce Kievul vorbește, iar București tace?
n timp ce Ucraina oferă explicații publice despre explozia dronei din Portul Constanța, miniștrii români ai Apărării și Externelor păstrează un tăcere care ridică semne de întrebare — o inversare a rolurilor care ar trebui să alarmeze pe oricine înțelege cum funcționează protocoalele de securitate națională.
Deputatul AUR Călin Matieș a atacat frontal Guvernul Bolojan pentru lipsa de transparență în dosarul exploziei dronei care a lovit zona portuară din Constanța. Matieș vizează în special tăcerea miniștrilor Radu Miruță (Vicepremier și ministru al Apărării, USR) și Oana Țoiu (Externe, USR), care nu au emis nicio declarație oficială către cetățenii români, deși Kievul a furnizat deja versiunea sa a evenimentelor.
„Cum este posibil ca explicațiile oficiale să vină din Ucraina, în timp ce Radu Miruță și Oana Țoiu nu găsesc de cuviință să se adreseze propriilor cetățeni?” — întreabă Matieș, cerând clarificări urgente despre informațiile pe care autoritățile române le-ar fi deținut înainte de incident.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cronologia exactă a alertelor primite de București înainte de explozie. Deputatul AUR sugerează că autoritățile române ar fi putut avea cunoștință prealabilă despre riscuri, dar au ales să nu informeze publicul — o practică care, dacă se confirmă, ar ridica întrebări serioase despre prioritățile de securitate ale Guvernului.
Contextul geopolitic complică și mai mult tabloul: România găzduiește baza NATO de la Kogălniceanu — cea mai mare din Europa — și este ținta constantă a operațiunilor de dezinformare rusă. Orice incident care implică drone în apropierea infrastructurii critice devine automat un test de credibilitate pentru instituțiile de apărare. Tăcerea oficială, în acest context, nu poate fi interpretată decât ca evitare deliberată a răspunderii publice.
Matieș cere Parlamentului să convoace de urgență audierea miniștrilor Miruță și Țoiu pentru a explica: ce știau, când au știut-o, și de ce au lăsat Kievul să preia controlul narativ al unui incident petrecut pe teritoriul suveran românesc.
Coincidență sau nu, această criză de comunicare survine exact în momentul în care Guvernul Bolojan se află în criză politică acută — PSD a retras sprijinul, iar coaliția PNL-USR-UDMR funcționează ca un cabinet minoritar vulnerabil. Cine beneficiază de o nouă fractură între public și instituțiile de securitate? Întrebarea rămâne deschisă, dar cronologia ridică semne de întrebare pe care nicio declarație oficială nu le-a abordat încă.