Cotroceni: ce nu vi se spune despre criza Bolojan-Nicușor Dan

reședintele Nicușor Dan a ridicat tonul la consultările de la Palatul Cotroceni, acuzându-l pe premierul Ilie Bolojan că este a doua oară când își schimbă poziția politică de la o zi la alta — ceea ce ridică semne de întrebare despre cine conduce de fapt negocierile din umbră și ce angajamente ascunse blochează formarea unui guvern stabil.

Conform surselor citate de Antena 3 CNN, Nicușor Dan chiar a țipat la Ilie Bolojan în sala de la Cotroceni, reproșându-i că liderul PNL a venit cu varianta rotativei și cu premier Siegfried Mureșan — asta după ce, la precedentele consultări de marți, anunțase public că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD. Președintele îl consideră pe Bolojan un lider „total neserios, incapabil să respecte o înțelegere politică” și chiar l-a amenințat că va face public acordul pe care și l-a dat pentru susținerea guvernului Eugen Tomac.

Aceasta nu este prima dată când Bolojan își schimbă poziția în fața președintelui. Liderul PNL îi promisese că va vota guvernul Tomac, dar după ce a ieșit de la Cotroceni s-a răzgândit — motivul oficial: guvernul ar avea „oameni apropiați de PSD în componență”. Acum, după ce marți declarase public că susține un guvern minoritar PSD, Bolojan revine vineri cu o propunere PNL-USR-UDMR. Coincidență sau presiuni din culise? Cronologia ridică întrebări.

Având în vedere acest tablou, Nicușor Dan a ieșit din sala de la Cotroceni extrem de supărat și nici măcar nu a mai dat mâna cu liderii partidelor — un gest rar în protocolul prezidențial, care sugerează o ruptură mai adâncă decât cea recunoscută oficial.

Ce nu se spune: angajamente externe sau jocuri interne?

Inclusiv în mesajul postat imediat după consultări, Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan că s-a răzgândit de la o zi la alta: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția.”

Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: cine a intermediat această schimbare bruscă? Există presiuni din partea partenerilor europeni sau din interiorul PNL care îl împing pe Bolojan să mențină premieratul — chiar și cu prețul instabilității politice? România se află sub procedură de deficit excesiv, cu inflația cea mai mare din UE (9% în martie) și cu investiții bugetare în cădere liberă (-55% în primele două luni ale anului). Un guvern interimar prelungit ar putea amâna reforme dureroase — dar cine beneficiază de această amânare?

Bolojan anunțase marți că va susține guvern minoritar PSD

Președintele PNL, Ilie Bolojan, declarase după consultările de marți de la Palatul Cotroceni că formula realistă este un guvern minoritar PSD, bazat pe un „pact pentru România” valabil până la sfârșitul anului. Acest pact ar fi inclus angajamente pe PNRR, reducerea deficitului și respectul reciproc între partide — fără moțiuni de cenzură.

„Dat fiind tensiunile politice pe care le vedem și pe care nu Partidul Național Liberal l-a generat, considerăm că după un astfel de acord, care poate fi convenit într-o zi sau două, se poate recurge la una dintre cele două ipoteze: un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situație, dacă nu se va opta pentru varianta pe care noi ne o asumăm, de guvern cu partenerii noștri”, anunțase Bolojan marți.

Trei zile mai târziu, aceeași persoană vine cu o propunere complet diferită. În politica românească, unde fiecare declarație publică este cântărită cu atenție, astfel de răsturnări rapide sugerează fie presiuni interne masive, fie negocieri paralele care nu ajung la suprafață. Nicușor Dan pare să fi pierdut răbdarea — și amenințarea cu dezvăluirea acordului Tomac arată că președintele are în mână documente pe care le-ar putea face publice dacă jocurile continuă.