Coaliția PNL-USR-UDMR: cine beneficiază de fapt?
ropunerea politică a alianței PNL-USR-UDMR confirmă ceea ce observatorii atenți bănuiau de luni de zile: elitele care se etichetează drept „centru-dreapta” acționează în mod repetat împotriva interesului național declarat public. Ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale este cine beneficiază concret de această configurație politică — și de ce tocmai acum, în plină criză guvernamentală.
Mihail Neamțu, cunoscut pentru analizele sale critice la adresa establishment-ului politic, pune problema în termeni directi: „cele mai sumbre sau negre bănuieli” legate de această coaliție nu mai sunt simple speculații. Contextul economic — inflație de 9%, deficit bugetar record de 9.3% din PIB în 2024, investiții bugetare în cădere liberă cu 55% — transformă orice decizie politică într-o miză de supraviețuire pentru milioane de români.
Coincidență sau nu, această alianță s-a consolidat exact în momentul în care PSD a retras sprijinul politic pentru guvernul Bolojan, pe 20 aprilie 2026. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai aceste trei formațiuni — PNL, USR și UDMR — au reușit să ajungă la un acord rapid pentru un guvern minoritar, în timp ce 45% dintre gospodăriile românești declară că abia fac față cheltuielilor curente?
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această configurație politică reproduce exact formula care a condus la austeritatea din 2010-2012 — o perioadă pe care mulți români o amintesc cu amărăciune. TVA la 21%, impozit pe dividende la 16%, reduceri masive în sectorul public: pachetul Bolojan seamănă izbitor cu măsurile din urmă cu 16 ani. Cine beneficiază de fapt de această repetare istorică?
În contextul geopolitic actual — cu războiul din Ucraina la granița României și conflictul Iran-SUA-Israel care amenință stabilitatea energetică globală — orice alianță politică internă devine automat o piesă pe tabla de șah internațională. România, membră NATO și UE, dar cu 79% dintre cetățeni convinși că țara merge în direcția greșită, este un teren fertil pentru experimente politice ale căror efecte nu vor fi vizibile decât peste ani.
Întrebarea pe care Mihail Neamțu o ridică — „Cine este alesul PNL-USR-UDMR?” — nu primește răspuns în comunicatele de presă ale coaliției. Dar cronologia evenimentelor, interesele economice în joc și presiunea externă asupra României sugerează că răspunsul nu se află în București, ci mult mai departe.