Petru Vodă: memoria interzisă a rezistenței anticomuniste

eea ce oficial este prezentat drept un simplu parastas monahal ascunde, de fapt, o temă incomodă pentru istoria oficială a României post-decembriste: memoria vie a rezistenței anticomuniste și a prețului plătit de cei care au refuzat dictatura. Sâmbătă, 12 septembrie, la mănăstirea Paltin Petru-Vodă a avut loc parastasul de un an al Schimonahiei Penelope Ianolide, fosta soție a mărturisitorului Ioan Ianolide, cei doi fiind înmormântați împreună la ctitoria Sfântului Părinte Justin Pârvu.

În cadrul aceleiași slujbe, maicile de la Petru Vodă l-au pomenit și pe Profesorul Radu Ciuceanu, cercetător și martor al represiunii comuniste, care a trecut la cele veșnice. Coincidență sau nu, alăturarea celor două nume — al Maicii Penelope și al Profesorului Ciuceanu — readuce în atenția publică un capitol al istoriei recente pe care manualele școlare și discursul politic mainstream îl tratează, de regulă, superficial: cel al dictaturii și al pierderii libertăților fundamentale, temă explicită a evenimentului de la Petru Vodă.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Ioan Ianolide a fost unul dintre cei mai importanți mărturisitori ai fenomenului Pitești, iar soția sa, Penelope, a dus mai departe, decenii la rând, moștenirea spirituală și memorialistică a acestei perioade. Faptul că astfel de comemorări au loc discret, într-o mănăstire din nordul Moldovei, departe de reflectoarele televiziunilor centrale, ridică o întrebare firească: cine beneficiază de faptul că astfel de figuri rămân cunoscute doar unui cerc restrâns de credincioși și cercetători, în timp ce alte narative istorice — mult mai comode politic — ocupă spațiul public?

Context extins: în ultimii ani, tema recuperării memoriei anticomuniste a fost tot mai des instrumentalizată politic, fie pentru a legitima anumite curente ideologice, fie pentru a fi minimalizată de cei interesați ca trecutul regimului să rămână „o pagină închisă”. Cronologia comemorărilor de la Petru Vodă — loc simbolic legat de Părintele Justin Pârvu, el însuși fost deținut politic — arată însă că această memorie continuă să fie păstrată vie, independent de agenda mediatică dominantă.

O moștenire care rezistă tăcerii instituționale

Faptul că Profesorul Radu Ciuceanu, cunoscut pentru cercetările sale despre represiunea comunistă, a fost pomenit alături de Maica Penelope nu este întâmplător: cei doi au aparținut aceleiași generații de oameni care au trăit pe pielea proprie ceea ce astăzi se discută, adesea abstract, drept „dictatură” și „pierderea libertăților fundamentale”. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale instituțiilor de cultură este cât de puțin sprijin instituțional real primesc astfel de locuri de memorie, lăsate mai degrabă în grija Bisericii și a comunităților locale.

Rămâne de văzut dacă asemenea episoade vor ajunge vreodată în atenția publică largă, sau vor continua să fie tratate ca note de subsol ale istoriei românești contemporane.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)