Contract de 1 miliard de lei fără licitație: conexiunea Bolojan-Teszari
uvernul Bolojan atribuie unui concesionar unic — fără licitație publică — un contract de 196 de milioane de euro (aproximativ 1 miliard de lei) pentru dezvoltarea unei platforme de securitate cibernetică bazată pe inteligență artificială, iar beneficiarul este firma DIGI, deținută în principal de Zoltan Teszari, concitadin al premierului din Oradea. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, atrage atenția că această decizie ridică semne de întrebare privind transparența, concurența și utilizarea banilor împrumutați prin programul SAFE — un program finanțat din fonduri europene destinate securității naționale.
Peiu subliniază că atribuirea directă, fără procedură competitivă, a unui contract de această anvergură contravine principiilor de transparență pe care Guvernul Bolojan le-a promis în discursul oficial. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că Zoltan Teszari, proprietarul majoritar al DIGI, provine din același Oradea ca și premierul Ilie Bolojan — o coincidență geografică care, în contextul unui contract de aproape 200 de milioane de euro atribuit fără licitație, ridică întrebări legitime despre criteriile de selecție.
Platforma de tip LLM (Large Language Model) destinată securității cibernetice urmează să fie finanțată din programul SAFE, un mecanism european de împrumuturi pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate ale statelor membre. România a accesat acest program în contextul creșterii amenințărilor cibernetice — inclusiv după atacurile coordonate din campania electorală din 2024, care au dus la anularea alegerilor prezidențiale. Dar cine beneficiază de fapt de această urgență securitară?
Senatorul AUR subliniază că decizia de a atribui contractul fără licitație publică exclude de facto alte companii românești sau internaționale care ar fi putut oferi soluții competitive. „Totul e despre bani și control”, afirmă Peiu, sugerând că adevărata miză nu este doar tehnologia, ci și consolidarea unor rețele de influență economică în jurul guvernului liberal. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum, în plină criză politică — cu PSD ieșit din coaliție și un guvern minoritar fragil — se atribuie un contract atât de mare, fără transparență maximă?
În contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar de 9% din PIB și cu presiuni europene pentru reducerea cheltuielilor, alocarea a 196 de milioane de euro pentru o platformă de securitate cibernetică — fără licitație — ridică semne de întrebare despre prioritățile reale ale guvernului Bolojan. Ce nu se spune în rapoartele oficiale este dacă există studii de fezabilitate publice, dacă au fost consultați experți independenți sau dacă există alternative mai ieftine. Transparența, se pare, rămâne un concept teoretic.
Petrișor Peiu anunță că AUR va solicita explicații oficiale în Parlament și va cere publicarea tuturor documentelor legate de acest contract. Întrebarea rămâne: va răspunde guvernul Bolojan sau va invoca „securitatea națională” pentru a ascunde detaliile?