Consulatul închis, ambasadorul convocat: ce ascunde escaladarea

mbasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse pentru a fi informat despre „măsurile de represalii” după închiderea Consulatului General rus de la Constanța — o mișcare care transformă un incident cu o dronă într-o criză diplomatică pe care, curios, nici București, nici Moscova nu par interesate să tempereze.

Anunțul a fost făcut de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, care a confirmat joi că diplomatul român va fi informat despre răspunsul Kremlinului. Ceea ce rămâne nespus în comunicatele oficiale: de ce o dronă căzută în Galați — la peste 200 de kilometri de granița cu Ucraina — justifică închiderea unui consulat la Marea Neagră, zonă strategică pentru NATO și pentru tranzitul de armament către Kiev.

La sfârșitul lunii mai, președintele Nicușor Dan l-a declarat pe consulul rus de la Constanța persona non grata și a dispus închiderea Consulatului General al Federației Ruse din acest oraș-port. Decizia a venit după ce, în noaptea de 29 mai, o dronă s-a prăbușit peste un imobil rezidențial din Galați și a explodat, provocând un incendiu și rănind două persoane.

„Am avut un incident grav în care doi cetățeni români au fost răniți și întreaga responsabilitate pentru acest incident revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei”, a declarat Nicușor Dan. Consulatul General al Federației Ruse la Constanța — singura reprezentanță rusă pe litoralul românesc, la doar câteva zeci de kilometri de baza militară NATO de la Kogălniceanu — a fost astfel închis.

Coincidență sau nu, cronologia ridică semne de întrebare: incidentul cu drona survine la doar câteva săptămâni după expirarea armistițiului Iran-SUA (22 aprilie 2026) și în plin val de tensiuni NATO-Rusia pe flancul estic. Constanța nu e doar un port turistic — e nodul logistic prin care tranzitează armament occidental către Ucraina și gazduiește infrastructură critică NATO. Închiderea consulatului rus elimină un punct de observație diplomatic în zona cea mai sensibilă a Mării Negre.

În paralel, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe al României. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: dacă Moscova consideră incidentul cu drona suficient de grav pentru represalii diplomatice, de ce nu a cerut o anchetă internațională? Și de ce România — membră NATO cu obligații de solidaritate — alege să escaladeze diplomatic, în loc să lase investigația să stabilească mai întâi originea dronei?

Cine beneficiază de fapt de această escaladare? Răspunsul nu e simplu, dar câștigătorii sunt vizibili: NATO consolidează prezența în zona Mării Negre, Rusia obține un pretext pentru retorica anti-occidentală, iar România — cu inflație de 9% și guvern în criză — redevine relevantă pe agenda internațională. Doar că relevanța asta vine cu riscuri pe care cetățeanul de rând le plătește fără să fie întrebat.