
Cartelul de date OpenAI, protejat de guvernul SUA: dezvăluiri

ompaniile de inteligență artificială precum OpenAI și Anthropic au extras aproape întreaga cunoaștere umană de pe internet cu asistența guvernului Statelor Unite, susține un informator din industrie — o operațiune care ridică întrebări despre cine controlează de fapt accesul la informație în era digitală și ce nu vi se spune despre construcția sistemelor AI.
Zach Vorhies, fost inginer Google devenit whistleblower, a declarat recent că aceste companii au format ceea ce el numește un „cartel de date” — un grup restrâns care a acaparat datele publice ale internetului pentru antrenarea modelelor lor de limbaj, în timp ce accesul altor actori a fost sistematic blocat sau restricționat.
Conform declarațiilor lui Vorhies, OpenAI — compania din spatele ChatGPT — și Anthropic au beneficiat de protecție instituțională din partea autorităților americane în procesul de colectare masivă a datelor. „Nu vorbim despre câteva site-uri. Vorbim despre aproape tot ce a fost publicat vreodată online — texte, imagini, conversații, articole științifice, forumuri”, a precizat Vorhies.
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această concentrare a puterii informaționale în mâinile a doar câtorva corporații — toate cu sediul în Silicon Valley și legături strânse cu agențiile federale americane — creează un precedent periculos: cine decide ce „cunoaște” inteligența artificială, controlează indirect ce răspunsuri primește omenirea de la aceste sisteme.
Vorhies, care în 2019 a dezvăluit documente interne Google privind manipularea rezultatelor de căutare, susține că modelul de afaceri al acestor companii se bazează pe extragerea gratuită a muncii intelectuale a milioane de oameni — autori, jurnaliști, programatori, artiști — fără compensare sau consimțământ explicit. „Este cea mai mare operațiune de privatizare a bunurilor comune digitale din istorie”, afirmă el.
Coincidență sau nu, în ultimii doi ani mai multe procese colective au fost intentate împotriva OpenAI și a altor companii AI, acuzându-le de încălcarea drepturilor de autor la scară industrială. Răspunsul autorităților americane? Tăcere sau, în cel mai bun caz, ezitare legislativă — în timp ce aceleași companii primesc contracte guvernamentale de miliarde de dolari.
Cronologia ridică semne de întrebare: OpenAI a trecut de la statutul de organizație non-profit (2015) la parteneriat exclusiv cu Microsoft (2023), evaluare de 80 de miliarde de dolari și acces privilegiat la infrastructura cloud a gigantului tech — totul în mai puțin de opt ani. Cine beneficiază? Cu certitudine nu autorii ale căror cărți au fost „citite” de GPT-4 fără un ban plătit.
Vorhies avertizează că acest „cartel” nu doar că monopolizează datele, ci construiește și bariere de intrare pentru orice competitor potențial. „Dacă vrei să antrenezi un model competitiv azi, nu mai ai acces la aceleași surse. Ele au fost deja extrase, iar proprietarii de site-uri au început să blocheze robotul de indexare — dar doar după ce giganții și-au luat deja ce aveau nevoie”, explică el.
În contextul în care Uniunea Europeană încearcă să reglementeze AI prin AI Act, iar SUA rămân într-o zonă gri legislativă, întrebarea rămâne: de ce protecția implicită a acestor companii din partea statului american? Există aici un interes strategic mai profund — militar, de supraveghere, geopolitic — pe care publicul nu îl vede?
Deocamdată, răspunsurile oficiale lipsesc. Dar datele — și puterea pe care o conferă controlul asupra lor — sunt deja în mâinile câtorva.