Rusia atacă cu 400 de drone lângă granița poloneză: NATO reacționează
usia a lansat în timpul nopții aproape 400 de drone și zeci de rachete deasupra Ucrainei, ucigând cel puțin 12 civili și rănind zeci de alții — un atac masiv care a forțat NATO să ridice avioane de vânătoare în apropierea graniței poloneze. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este cronologia atentă a escaladării: atacul vine la exact două săptămâni după expirarea armistițiului Iran-SUA și în contextul în care blocada Strâmtorii Ormuz menține prețurile energiei la niveluri record în Europa.
Conform surselor militare occidentale, barajul de drone rusești a vizat infrastructura energetică și zone rezidențiale din mai multe regiuni ucrainene. Amploarea atacului — aproape 400 de aparate fără pilot — reprezintă una dintre cele mai mari operațiuni de acest tip de la începutul conflictului din 2022. NATO a confirmat că avioane de luptă poloneze și române au fost ridicate în aer pentru monitorizarea spațiului aerian în apropierea graniței estice a Alianței.
Coincidență sau nu, atacul survine în momentul în care România — țară membră NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina — se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană (9% în martie 2026) și cu o criză guvernamentală acută. Baza NATO de la Kogălniceanu, cea mai mare din Europa în construcție, devine astfel nu doar un simbol al apărării colective, ci și o țintă potențială într-o regiune unde tensiunile cresc exponențial.
Analiza cronologiei ridică întrebări incomode: de ce exact acum, când Europa de Est este deja fragilizată economic? Cine beneficiază de menținerea stării de alertă permanentă la granița NATO? Și ce nu ni se spune despre capacitățile reale de apărare antiaeriană ale României în fața unui atac similar?
Ministerul Apărării de la București nu a emis până la acest moment nicio declarație publică privind măsurile suplimentare de securitate luate la granița cu Ucraina. Tăcerea oficială, în contextul în care avioanele NATO zboară deasupra teritoriului românesc, nu face decât să alimenteze îngrijorarea publică — 68% dintre români declarându-se îngrijorați de extinderea conflictului, conform ultimului sondaj INSCOP.