România, inflație record: ce nu spune guvernul despre „războiul”

omânia deține cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană — o realitate pe care economistul Radu Georgescu o numește „un război de sărăcire accentuată” a populației și firmelor, iar întrebarea care nu se pune în mod oficial este: de ce autoritățile române rămân pasive în fața unei crize pe care alte guverne o tratează ca pe o urgență națională?

În cadrul UE, România ocupă în prezent primul loc la inflație. Situația este paradoxală: România — membră NATO și UE, fără conflict armat pe teritoriul propriu — înregistrează cea mai mare inflație din blocul comunitar.

„Probabil știți că în aceste țări este un război. Și în România este un război. Un război de sărăcire accentuată a populației și a firmelor”, a declarat Radu Georgescu, atragând atenția asupra unui adevăr pe care puțini îl rostesc în spațiul public: inflația nu este un simplu indicator tehnic, ci o formă de confiscare invizibilă a avuției cetățenilor.

Pentru a ilustra gravitatea fenomenului, economistul a invocat o faimoasă avertizare a miliardarului american Warren Buffett, potrivit căruia inflația reprezintă un pericol major la adresa stabilității sociale și economice. „Warren Buffett spune că inflația este mai periculoasă decât bomba atomică, deoarece este taxa statului care sărăcește cel mai rapid oamenii și firmele”, a reamintit Georgescu. Ceea ce nu se menționează în analizele oficiale este că inflația persistentă transferă bogăția de la clasa de mijloc către cei care dețin active reale — proprietăți, acțiuni, materii prime — adâncind inegalitățile sociale într-un mod mult mai subtil decât orice impozitare directă.

Modelul nipon: mobilizare guvernamentală la o inflație de doar 1,7%

În cadrul aceleiași analize, Radu Georgescu a oferit ca contraexemplu reacția autorităților din Japonia, unde datele publicate recent indică o rată a inflației de doar 1,7%. În ciuda acestui procent extrem de scăzut în comparație cu realitatea din România, executivul de la Tokyo a adoptat măsuri preventive radicale — un detaliu care ridică semne de întrebare despre prioritățile guvernului aflat în criză.

Potrivit economistului, premierul japonez Sanae Takaichi a organizat o conferință de presă în care a anunțat un plan masiv de intervenție, fiind îngrijorată de efectele crizei energetice globale. „Tipa asta vrea să scadă prețul la energie și combustibili. A propus un plan de subvenții masive pentru populație și firme”, a explicat Georgescu, punctând decalajul de viziune dintre managerii economici externi și cei autohtoni.

„Prim-ministrul japonez este îngrijorată că inflația crește din cauza crizei de petrol. Vrea să ajute populația și firmele să treacă mai ușor peste inflație”, a adăugat el. Coincidență sau nu, în timp ce Japonia tratează o inflație de 1,7% ca pe o criză națională, România — cu inflație de peste 9% în martie 2026 — a optat pentru un pachet de austeritate care include creșterea TVA-ului la 21%, majorarea impozitelor pe dividende și eliminarea plafonării prețurilor la energie. Cronologia ridică întrebări: cine beneficiază de fapt de această diferență de abordare?

„Ne-au ciuruit”

În încheierea analizei sale, economistul a taxat lipsa de măsuri eficiente din plan local printr-o ironie amară. Făcând o paralelă spirituală cu eficiența niponă, Georgescu a închis intervenția parafrazând o celebră replică din cinematografia românească: „Concluzii… Vorba unui celebru film japonez: «Un fleac. Ne-au ciuruit»”.

Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale este că inflația de 9% — cea mai mare din UE, de trei ori peste media europeană de 2,8% — vine în contextul unui deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 și al unei scăderi a puterii de cumpărare a salariului mediu net cu 5% în februarie 2026. Întrebarea pe care nimeni nu o pune la Cotroceni sau în Guvern este simplă: dacă Japonia mobilizează resurse masive la 1,7% inflație, de ce România rămâne pasivă la 9%? Sau poate că pasivitatea nu este deloc accidentală — ci parte dintr-o strategie mai largă de restructurare economică despre care cetățenii nu sunt informați.