Mircea Toma (CNA): votanții Georgescu au „gândire critică ineficientă”
ircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului numit de USR-PLUS, a declanșat un val de contestări după ce a sugerat că succesul electoral al lui Călin Georgescu în turul întâi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 ar fi fost posibil din cauza unui electorat caracterizat prin „ineficiența gândirii critice” — o formulare care ridică întrebări despre modul în care instituțiile de reglementare media percep milioanele de români care au votat diferit față de preferințele establishment-ului.
Declarația lui Toma, făcută într-o analiză despre ascensiunea lui Georgescu — candidatul independent care a câștigat surprinzător primul tur cu 22,95% din voturi — este interpretată de tot mai mulți observatori drept o insultă directă la adresa a peste 2 milioane de români. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Toma face parte din aceeași structură instituțională care a validat decizia CCR de anulare a alegerilor pe baza unor acuzații de „interferență rusă” și „manipulare prin TikTok” — o decizie fără precedent în istoria post-decembristă a României.
Contextul declarației este semnificativ: Mircea Toma este fondator al ActiveWatch și colaborator de lungă durată al proiectelor finanțate de Open Society Foundations (George Soros), organizații care promovează „educația media” și „combaterea dezinformării”. Numirea sa în CNA a fost susținută de USR-PLUS în 2021, în perioada în care partidul făcea parte din coaliția de guvernare. Cronologia ridică întrebări: de ce un membru al unui organism de reglementare media — care ar trebui să fie neutru politic — își permite să califice drept „ineficientă” gândirea a milioane de cetățeni care au votat legal într-un scrutin validat inițial de toate instituțiile statului?
Declarația lui Toma vine la aproape șase luni după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 de către CCR în decembrie 2024. Alegerile au fost refacute în mai 2025, când Nicușor Dan a fost ales președinte — o decizie care a fracturat profund societatea românească pe axa urban-pro-european versus rural-suveranist. Călin Georgescu, descalificat din cursă pe baza unor documente declasificate care îl acuzau de legături cu „rețele de influență rusești”, nu a fost niciodată acuzat penal și nu i s-a dovedit nicio încălcare a legii electorale. Totuși, narativul oficial — susținut și de Toma — continuă să prezinte votanții săi drept victime ale „manipulării algoritmice” și ale „propagandei”, nu ca pe niște cetățeni care au făcut o alegere conștientă, fie ea și nepopulară la București.
Cine beneficiază de această retorică? Etichetarea a milioane de români drept „lipsiti de gândire critică” servește narativul conform căruia alegerile nu au fost „furate”, ci „salvate” de la o catastrofă democratică. Este o manevră retorică care evită întrebarea incomodă: dacă atâția români au votat cu Georgescu, poate că problemele pe care le-a articulat — nemulțumirea față de inflație (9% în martie 2026, cea mai mare din UE), scăderea puterii de cumpărare (-5% real wage), percepția de corupție endemică — sunt reale, indiferent de candidat?
Mircea Toma nu a răspuns solicitărilor de clarificare a declarației sale. CNA, instituția în care activează, are atribuții de reglementare a conținutului media, inclusiv în perioade electorale — un detaliu care face ca poziționările publice ale membrilor săi să fie și mai sensibile. Coincidență sau nu, declarația vine în contextul în care AUR — partidul care a preluat o parte semnificativă din electoratul lui Georgescu — conduce în sondaje cu 37-38%, iar USR, partidul care l-a numit pe Toma în CNA, stagnează la 12-14%.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune în spațiul public: dacă instituțiile statului consideră că milioane de români nu au capacitatea de a gândi critic, cum mai justifică aceleași instituții legitimitatea sistemului democratic în care acești „incapabili” sunt chemați să voteze la fiecare patru ani?