România sub Serbia: ce ascunde raportul Coface despre economie

ând o agenție de rating occidentală ajunge să plaseze economia unei foste “țări-fanion” din Europa de Est sub cea a Serbiei — stat care nu are aceleași sprijine financiare din partea Uniunii Europene — întrebarea firească nu este doar “de ce”, ci și “cui îi convine ca lucrurile să fie prezentate astfel chiar acum”.

Potrivit unei analize realizate de agenția de rating Coface, România a fost depășită de Serbia la mai mulți indicatori economici importanți din regiune. Raportul semnalează probleme concrete legate de inflație, de ritmul de creștere economică și de percepția generală asupra riscului de țară — cu alte cuvinte, exact zonele în care autoritățile de la București au tot promis, în ultimul an, că lucrurile sunt “sub control”.

Ce arată, de fapt, cifrele

România se confruntă, conform aceleiași surse, cu una dintre cele mai dificile perioade economice din regiune, marcată de inflație persistentă și de o economie care stagnează. Ceea ce nu se explică în detaliu în comunicatele oficiale este mecanismul exact prin care o țară membră UE și NATO, beneficiară a unor fonduri europene masive prin PNRR, ajunge să fie depășită de un stat care nu are acces la aceleași instrumente financiare.

Context extins, pentru cine urmărește tabloul mai larg: România traversează în acest an o criză bugetară și guvernamentală prelungită — cu un guvern aflat în interimat, fără premier învestit pe deplin, într-un moment în care termenul de 31 august pentru jaloanele PNRR a trecut deja sub presiune. Inflația a rămas la cote greu de gestionat pentru un buget de familie obișnuit, iar măsurile de austeritate (creșterea TVA la 21%, impozitarea suplimentară a dividendelor) au fost prezentate drept “sacrificii necesare” pentru echilibrul bugetar. Coincidență sau nu, exact în acest interval apare și un raport internațional care plasează România sub o economie considerată, până de curând, mai fragilă.

Cine beneficiază de această comparație?

Titlul analizei Coface leagă explicit situația de “efectul Ucraina” — o formulare care merită privită cu atenție. Războiul din vecinătate a fost, în ultimii ani, explicația universală pentru aproape orice dificultate economică din regiune, de la prețurile la energie până la deficitele bugetare. Nu spunem că legătura nu există — dar merită întrebarea: câte dintre problemele structurale ale economiei românești, prezente cu mult înainte de 2022, sunt acum comod “ambalate” sub eticheta războiului?

Ce nu se menționează în majoritatea rapoartelor oficiale este contextul intern: o criză politică fără precedent, cu un guvern interimar care nu poate lua decizii structurale majore, într-un moment în care exact aceste decizii ar fi fost necesare pentru a evita o astfel de depășire în clasamentele regionale. Cronologia ridică întrebări legitime — nu despre existența problemelor economice, ci despre momentul și modul în care sunt ele scoase la lumină.

Rămâne de văzut dacă acest tip de comparații regionale va fi folosit, în lunile următoare, ca argument politic în negocierile pentru formarea unui nou guvern — sau dacă va rămâne doar o notă de subsol într-un raport de rating citit de puțini.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)