Kelemen Hunor: viitorul premier nu poate fi PSD sau PNL

iderul UDMR Kelemen Hunor a declarat joi, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, că România trebuie să aibă un nou guvern în două-trei săptămâni, maxim — și că viitorul premier nu poate veni nici din PSD, nici din PNL. Ceea ce nu se spune explicit: formula propusă de Kelemen exclude tocmai cele două partide care au guvernat România aproape neîntrerupt în ultimii 35 de ani, sugerând o ruptură de model politic sau — coincidență sau nu — o reconfigurare a echilibrelor de putere în care UDMR devine arbitru decisiv.

„Trebuie un om care poate fi acceptat de toată lumea, și probabil că acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL”, a declarat Kelemen Hunor după întâlnirea cu șeful statului. Declarația vine în contextul crizei guvernamentale declanșate pe 20 aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul politic pentru cabinetul Ilie Bolojan, iar miniștrii social-democrați au demisionat pe 23 aprilie. Bolojan a refuzat să demisioneze, iar PNL a lansat negocieri pentru un guvern minoritar susținut de USR, UDMR și Grupul minorităților naționale.

Kelemen a precizat că UDMR poate accepta și varianta unui guvern minoritar, dar a subliniat că stabilitatea executivului este esențială pentru absorbția fondurilor europene și implementarea PNRR — ceea ce, tradus din limbajul diplomatic, înseamnă că UDMR nu va susține o formulă care să blocheze accesul la cele aproximativ 60 de miliarde de euro disponibile din fonduri UE 2021-2027. Cine beneficiază de fapt de această poziție? Partidul lui Kelemen devine piesa-cheie fără de care niciun guvern nu poate funcționa, consolidându-și astfel influența politică disproporționată față de scorul electoral de aproximativ 4-5%.

Cronologia ridică întrebări. Pe 22 aprilie, Nicușor Dan a desfășurat consultări la Cotroceni cu toate partidele parlamentare — cu excepția AUR, SOS și POT, care nu au fost invitate. PSD a propus ca premier alternativ pe Sorin Grindeanu sau un tehnocrat, dar fără a renunța la pretenția de a conduce executivul. PNL a refuzat categoric orice premier PSD. USR a condiționat participarea la guvern de reforme structurale. Iar UDMR — partidul cu cel mai mic electorat din coaliție — devine acum arbitrul care decide cine poate și cine nu poate să conducă România.

Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: formula „un om acceptat de toată lumea” este, în practică, formula prin care se blochează orice candidat cu profil politic puternic și se deschide calea către un premier tehnocrat — cineva fără bază electorală proprie, deci mai ușor de influențat sau înlocuit. În contextul inflației de 9% (cea mai mare din UE), al deficitului bugetar de peste 9% din PIB și al presiunii pentru absorbția fondurilor europene, un premier slab politic ar putea fi exact ceea ce anumite cercuri de interese — locale sau externe — consideră optim pentru a implementa reforme dureroase fără rezistență politică semnificativă.

Kelemen Hunor a mai precizat că discuțiile vor continua și că „responsabilitatea formării unui nou guvern revine tuturor forțelor politice constructive”. Traducere: UDMR se poziționează ca forță constructivă, iar cine refuză formula propusă va fi etichetat drept obstrucționist. O strategie politică clasică, dar aplicată într-un moment în care România se află sub procedură de deficit excesiv, cu fonduri UE blocate parțial și cu riscul de a intra în incapacitate de plată a salariilor bugetare dacă criza guvernamentală se prelungește.

Rămâne de văzut cine va fi „omul acceptat de toată lumea” — și, mai ales, cine îl va accepta cu adevărat și de ce.