Coldea, consilier la Tirana: ce nu spune nimeni despre angajare

n fost șef al Direcției de Informații Militare din Albania acuză guvernul de la Tirana că a adus în structurile de securitate națională „agenți străini” — iar pe lista publicată în presa albaneză apare și generalul român Florian Coldea, fost număr doi în SRI. Ceea ce nu se menționează în dezbaterile publice: de ce un fost ofițer demis din funcție în România și arestat ulterior pentru implicare într-o rețea de trafic a fost considerat „persoana potrivită” pentru a consilia securitatea unui stat NATO din Balcani.

Colonelul în retragere Hajro Limaj, fost atașat militar la Ankara, a publicat pe 28 aprilie 2026 un material intitulat „Albania sub conducerea agențiilor străine”, în care enumeră o serie de numiri controversate din guvernele premierului Edi Rama din ultimii 13 ani. Printre numele citate: Florian Coldea, numit consilier pentru securitate al premierului albanez în septembrie 2023 — la doar câteva luni după ce fusese demis din SRI la propunerea premierului român și înainte de arestarea sa în România.

„Toate țările lumii, în conducerea instituțiilor de securitate și de apărare națională, aleg și numesc personalitățile cele mai de încredere și cele mai profesioniste, deoarece mâinile lor gestionează cele mai clasificate și cele mai vitale informații pentru țară. Dar, deși aceasta este legea securității statului, doar Albania, în guvernul lui Edi Rama, de două ori la rând, a numit ministru al Apărării o persoană cu cetățenie greacă, Pirro Vengu, stat care și astăzi are în vigoare legea de război împotriva Albaniei”, scrie Limaj în articolul preluat de presa albaneză.

Cronologia ridică întrebări. Numirea lui Coldea a fost confirmată prin adresa din 11 septembrie 2023, semnată de secretarul general al Consiliului de Miniștri, Bardhyl Agaçi, și trimisă parlamentului albanez, unde decizia a fost „dezbătută intens” — detaliu care sugerează rezistență internă. Victor Ponta, fost prim-ministru al României, a declarat la arestarea lui Coldea: „Nu știu de ce Rama avea nevoie de consilierul Coldea. Dar sunt absolut convins că toți în România știau că el era consilierul lui Edi Rama.”

Limaj mai enumeră: Vlora Hyseni, numită șefă a SHISH (Serviciul Informativ de Stat al Albaniei), fusese demisă din funcția echivalentă în Kosovo la propunerea premierului Albin Kurti și prin decret al președintei Vjosa Osmani. Ervina Gjana, funcționar de rang înalt în Poliția de Stat Albaneză, „împreună cu partenerul ei sârb Renato Hristić controlează poliția de stat albaneză”, notează colonelul. Valery Tsepkalo, fost ministru de Externe al Belarusului (demis în 2017), a fost naturalizat albanez la 11 aprilie 2025 prin decret prezidențial și inclus în bordul Corporației Albaneze de Investiții.

„Câți politicieni, personalități științifice, jurnaliști, angajați ai securității naționale, lideri politici și așa mai departe sunt finanțați în secret de serviciile secrete ale vecinilor noștri? Câți politicieni sau persoane influente din spectrul politic, din afaceri, din cultură, din sfera religioasă și din media sunt în serviciul politicilor altor state?”, întreabă retoric Limaj.

Coincidență sau nu, Albania — membră NATO din 2009 și candidată la aderarea UE — se află la intersecția mai multor zone de influență: Grecia (cu care are litigii teritoriale nerezolvate), Serbia (relații tensionate pe fondul Kosovo), Turcia (influență culturală și economică puternică) și Rusia (prezență prin rețele ortodoxe și energetice). Numirea unor foști ofițeri de securitate din state terțe, unii cu dosare penale deschise, în funcții de consiliere strategică ridică întrebări despre cine, de fapt, beneficiază de accesul la informațiile clasificate ale unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

Ceea ce nu se regăsește în comunicatele oficiale: care au fost criteriile de selecție pentru aceste numiri? Cine a avizat securitatea acestor persoane? Și, mai ales: ce informații sensibile NATO au trecut prin mâinile unor consilieri cu istorii neclare în țările lor de origine?

„Serviciile de informații străine dansează în Tirana”, concluzionează colonelul Limaj. O metaforă care, privită prin prisma numirilor enumerate, sună mai degrabă ca un diagnostic decât ca o exagerare retorică.