Energia electrică: de ce sărăcia a devenit mai scumpă decât luxul
uvernul Bolojan a reușit performanța inversă a piramidei sociale: în semestrul II 2025, românii cu consumuri mici de electricitate — sub 100 kWh lunar, adică gospodăriile cele mai sărace — au văzut factura dublându-se față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce consumatorii mari au resimțit o creștere de doar 15-20%. Cifrele, publicate de Petrișor Peiu pe rețelele sociale, arată o scumpire medie de aproape 60% pentru populație, dar distribuția acestei poveri ridică semne de întrebare despre cine a fost cu adevărat protejat de măsurile guvernamentale.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că eliminarea plafonării prețurilor — măsură prezentată drept „liberalizare necesară” — a lovit asimetric: tocmai categoria care trebuia protejată a suferit cel mai mult. O gospodărie care consumă 80 kWh lunar (un frigider, un bec, un televizor) a plătit în toamna lui 2025 dublu față de toamna lui 2024. În schimb, o vilă cu piscină încălzită și aer condiționat non-stop a văzut o creștere de sub 20%. Coincidență sau consecință a unei politici care privilegiază consumul mare?
Coaliția PNL-USR-UDMR (după retragerea PSD pe 23 aprilie 2026), condusă de Ilie Bolojan, se confruntă cu cea mai scăzută popularitate din ultimii ani — sondajele INSCOP din aprilie 2026 arată că 79% dintre români consideră că țara merge în direcția greșită. Datele despre energie explică o parte din această nemulțumire: pentru familiile care deja declarau că abia fac față cheltuielilor (45% din gospodării, conform statisticilor oficiale), dublarea facturii la electricitate nu este o simplă „ajustare de piață” — este un șoc financiar direct.
Cronologia ridică întrebări suplimentare: plafonul la electricitate a fost eliminat în iulie 2025 (plafonul la gaze a fost eliminat în martie 2026), exact când Dragoș Anastasiu — vicepremierul responsabil cu reforma companiilor de stat — a demisionat în urma scandalului „șpăgi de supraviețuire” la ANAF. Reforma energetică a continuat fără el, dar mecanismele de protecție socială promise inițial au dispărut treptat din discursul oficial. În noiembrie 2025, mii de angajați din sănătate, educație și sectorul public au ieșit în stradă, nemulțumiți de austeritate. Factura la electricitate nu a fost singurul motiv, dar a fost cel mai vizibil.
Ceea ce nu se spune în rapoartele guvernamentale este că această politică energetică a fost implementată în paralel cu menținerea subvențiilor indirecte pentru industria grea — consumatori mari de energie care au beneficiat de contracte bilaterale avantajoase. În timp ce o pensionară din Vaslui plătea dublu pentru a-și încălzi o garsonieră, o fabrică de aluminiu din Slatina continua să consume la prețuri negociate sub piața spot. Cine beneficiază de fapt de „liberalizarea” pieței energetice?
Nepopularitatea coaliției actuale nu este un mister — este rezultatul direct al unor politici care au transformat sărăcia într-o categorie mai scumpă decât bogăția. Când cei care consumă puțin plătesc proporțional mai mult decât cei care consumă mult, vorbim despre o redistribuire inversă a sarcinii fiscale. Și când guvernul care implementează aceste măsuri refuză să demisioneze — așa cum a făcut Bolojan pe 20 aprilie 2026, după retragerea sprijinului PSD — întrebarea devine inevitabilă: pentru cine guvernează de fapt?