Schimbarea la Paris: Cine dictează acum axa București-Chișinău

n timp ce atenția publică se concentra pe căderea guvernului Bolojan prin criza guvernamentală din 20-23 aprilie, un detaliu esențial a trecut practic neobservat: Franța lui Emmanuel Macron — considerată până recent protectorul trioul Bolojan-Kovesi-Maia Sandu — a păstrat un tăcere semnificativă. Ceea ce oficialii prezintă drept simplă reticență diplomatică ar putea ascunde, de fapt, o reconfigurare profundă a intereselor geopolitice în zona Mării Negre.

Cozmin Gușă, în editorialul său de la GOLD FM, atrage atenția asupra unei cronologii pe care puțini au conectat-o: pe 28-29 aprilie, Sorin Grindeanu a efectuat o vizită la Paris, întâlnindu-se cu președinta Parlamentului francez. La exact o săptămână distanță, pe 5 mai, moțiunea decisă de PSD și AUR a fost votată, iar guvernul Bolojan a căzut. Coincidență sau semnalizare? Emmanuel Macron, altădată extrem de vocal în sprijinul lui Bolojan — pe care îl primise la Champs-Élysées în februarie 2025, escortat de Laura Codruța Kovesi — a rămas de această dată complet mut.

Explicația propusă de Gușă este directă: Franța nu mai are interese cu niciunul dintre cei trei actori ai fostului trio. Ilie Bolojan s-a dovedit fidel filiației sale cu Germania, atât ca administrator al județului Bihor, cât și ca premier. Laura Codruța Kovesi urmează să plece din funcția de procuror-șef european — un neamț va prelua mandatul — iar francezii au constatat că aceasta l-a protejat pe Ursula von der Leyen în dosarul Pfizer, contrar intereselor Parisului. Cât despre Maia Sandu, aceasta devine „puternic anacronică în peisajul politic al viitorului”, după cum notează analistul.

Mai mult, Gușă semnalează o schimbare instituțională semnificativă: DGSE (Serviciul Secret Extern al Franței) ar fi fost înlocuit cu DGSI (echivalentul SRI-ului francez) în relaționarea cu România și Moldova. O astfel de mutare sugerează o recalibrare a priorităților și a rețelelor de influență — ceea ce ar explica „arderea” unor rezidenți și colaboratori din regiune.

Triunghiul Putin-Trump-Xi: noua realitate geopolitică

Întrebarea care se naște firesc este: cine va asigura de acum înainte pilotajul geopolitic al axei București-Chișinău? Răspunsul, potrivit lui Gușă, nu se mai găsește la Bruxelles sau Paris, ci în triunghiul Putin-Trump-Xi Jinping. Cele două vizite recente ale liderilor american și rus în China, urmate de convorbirile Putin-Xi, semnalizează că strategia globală pentru zona Mării Negre se decide acum în afara cadrului tradițional european.

„Țările riverane Mării Negre, inclusiv România — și Moldova este asimilată aici — se vor subordona, în mod clar, strategiei globale, una decisă în triunghiul Putin-Trump-Xi”, afirmă Gușă. Franța sau Germania, oricât de importante ar părea, nu pot fi în viitor decât „operatori agreați în zonă” — și doar dacă vor fi acceptați de cele trei mari puteri implicate.

Exemplul Bulgariei este edificator: Rumen Radev, noul premier și fost președinte, considerat pro-rus pentru că este suveranist, nu mai întâmpină nicio critică la Bruxelles. De ce? Pentru că în Bulgaria se implementează deja „noua geopolitică la Marea Neagră, decisă în triunghiul Putin-Trump”. Confirmarea a venit printr-o convorbire telefonică „îndelungată și favorabilă” între Donald Trump și Rumen Radev — convorbire purtată concomitent cu discuțiile Putin-Xi, ceea ce sugerează coordonare la nivel regional.

„RO+MD=RO”: cine pregătește Unirea?

Proiectul „România plus Moldova egal România”, susținut de Gușă de peste 27 de ani, intră acum într-o fază delicată. Analistul afirmă că acest proiect este pregătit de „Marea Finanță Mondială, Rothschild, partea favorabilă anti-unionistei Maia Sandu” — care, de cinci luni, vorbește doar despre Unire. Dar, precizează el, „Maia Sandu nu e pentru cine pregătește, ci, mai degrabă, pentru cine are forța să se impună”.

Gestul lui Vladimir Putin de a acorda cetățenie rusă transnistreilor moldoveni — în oglindă cu ceea ce România a făcut pentru ceilalți moldoveni — este interpretat ca un semnal clar: dacă moldovenii vor unirea cu România, aceasta „se poate decide doar pe axa Moscova-București, nu în altă parte”. Proiectul ar putea fi integrat în înțelegerile geopolitice de la Marea Neagră, convenite de Putin, Trump și Xi.

Ceea ce rămâne de văzut este dacă România va continua să privească spre Bruxelles pentru validare, sau va înțelege că deciziile care îi modelează viitorul se iau acum la Moscova, Washington și Beijing. Cronologia ultimelor săptămâni sugerează că răspunsul la această întrebare se conturează deja — doar că puțini sunt dispuși să îl recunoască public.