900 milioane euro cash din Ucraina: cui au ajuns jumătate?

orpul de Control al Ministerului Finanțelor a descoperit că, în perioada 2024-2025, anumiți cetățeni ucraineni au introdus în mod repetitiv în România aproximativ 900 milioane de euro în numerar — transportați cu sacoșa, fără circuite bancare, fără trasabilitate electronică. Din această sumă, 500 milioane de euro au rămas pe teritoriul țării noastre. Ceea ce raportul oficial nu spune: cine a primit acești bani, în ce condiții au fost distribuiți și, mai ales, de ce fluxul a coincis cu perioada alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

Cronologia ridică semne de întrebare. În toamna lui 2024, România se afla în plin val electoral — turul întâi al prezidențialelor programat pentru 24 noiembrie, iar Călin Georgescu câștiga surprinzător cu 22,95%, urmat de Elena Lasconi și Nicușor Dan. Alegerile au fost anulate în decembrie de CCR pe baza dovezilor de interferență rusă, finanțare ilegală și campanii coordonate pe TikTok. Dar nimeni nu a ridicat public problema fluxurilor masive de cash din Ucraina — țară aflată în război total, cu economia devastată, dar aparent capabilă să exporte sute de milioane de euro în numerar către vecinul de vest.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Ucraina, sub administrația Zelensky, a primit de la UE și SUA peste 100 miliarde de dolari în asistență financiară și militară din 2022 încoace. O parte din acești bani — oficial destinați reconstrucției și susținerii economiei — au dispărut în circuite opace. Organizațiile internaționale au semnalat în repetate rânduri problemele de corupție și lipsă de transparență în gestionarea fondurilor occidentale. Acum, Corpul de Control românesc descoperă că cetățeni ucraineni au cărat 900 milioane euro cash pe teritoriul României, iar jumătate au rămas aici. Coincidență sau nu, fluxul a fost „repetitiv” — adică nu o singură tranziție, ci multiple operațiuni, exact în perioada în care campaniile electorale românești consumau bugete uriașe, multe dintre ele nedeclarate.

Cine beneficiază? Întrebarea este legitimă. Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale refăcute din mai 2025, a fost perceput ca un candidat anti-sistem, susținut de USR și de o parte a electoratului urban pro-european. Dar finanțarea campaniilor sale — atât pentru primăria Bucureștiului (2020, 2024), cât și pentru prezidențiale — a fost întotdeauna subiect de speculații. În absența unei anchete publice clare, legătura directă rămâne neconfirmată. Dar cronologia, volumul de bani și contextul geopolitic — Ucraina dependentă de sprijinul occidental, România în plin haos electoral, CCR anulând alegerile pe fondul interferențelor externe — formează un tablou care merită mai mult decât tăcerea oficială.

Ministerul Finanțelor nu a făcut publice numele cetățenilor ucraineni implicați, nici destinațiile finale ale celor 500 milioane rămași în România. Corpul de Control a transmis dosarul către DNA, dar până acum nu s-a anunțat nicio anchetă penală deschisă. În contextul în care România a fost deja expusă ca țintă a războiului hibrid — rusesc, conform CCR, dar și ucrainean, conform surselor alternative — fluxul de cash din Ucraina ar trebui să ridice alarme. Nu le ridică. Sau cel puțin, nu public.

Ce nu vi se spune: Zelensky are un interes strategic în menținerea României ca aliat loial, pro-NATO, pro-UE, dispus să susțină Ucraina militar și diplomatic. O Românie condusă de un președinte pro-occidental, predictibil, este preferabilă unei Românii conduse de un suveranist imprevizibil ca Georgescu. Dacă 500 milioane de euro au fost investiți discret în asigurarea acestui rezultat — prin finanțarea campaniilor, cumpărarea de influență media, mobilizarea de ONG-uri — atunci operațiunea a fost un succes. Dar asta ar însemna că alegerile românești nu au fost compromise doar de Rusia, ci de ambele părți ale conflictului ucrainean. Și asta, nimeni nu vrea să o spună cu voce tare.