Pentagon: 25 miliarde $ în 2 luni. Cine plătește facturile?
perațiunile militare americane împotriva Iranului au costat contribuabilii SUA aproximativ 25 de miliarde de dolari în doar două luni — o cifră care ridică semne de întrebare nu doar despre sustenabilitatea financiară a conflictului, ci și despre cine beneficiază efectiv de pe urma acestei avalanșe de cheltuieli militare. Jules Hurst, controlor interimar al Departamentului Apărării, a confirmat suma în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților pe 29 aprilie 2026, marcând prima audiere publică a secretarului Apărării Pete Hegseth și a generalului Dan Caine de la începerea atacurilor SUA-Israel asupra Iranului pe 28 februarie.
Ceea ce rapoartele oficiale nu subliniază: din cei 25 de miliarde, majoritatea au fost cheltuiți pe muniții — produse de un cartel restrâns de contractori privați care au avut întâlniri directe cu președintele Trump în martie pentru a discuta „creșterea producției”. Coincidență sau model previzibil? În martie, Trump s-a întâlnit cu CEO-ii de la BAE Systems, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon (RTX Corp.), Boeing, Honeywell și L3Harris Technologies — exact companiile ale căror sisteme de armament (Patriot, THAAD, Joint Air-to-Surface Standoff Missile) au dominat conflictul cu Iranul.
Hurst a precizat că suma de 25 de miliarde include nu doar muniția consumată, ci și costurile de operare, întreținere și înlocuire a echipamentelor distruse. Forțele americane și iraniene au schimbat focuri aproximativ cinci săptămâni și jumătate, până la intrarea în vigoare a unui armistițiu pe 8 aprilie — armistițiu mediat de Pakistan și care a expirat astăzi, 22 aprilie, lăsând deschisă posibilitatea reluării ostilităților.
Administrația Trump lucrează la o cerere de finanțare suplimentară către Congres pentru a acoperi costurile războiului, dar nu a finalizat încă cifra exactă. „Vom formula o cerere suplimentară prin Casa Albă care va ajunge la Congres odată ce vom avea o evaluare completă a costului conflictului”, a declarat Hurst. Între timp, Pentagonul solicită deja un buget record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027 — o creștere de 42% față de cheltuielile militare din 2026 (aproximativ 1,03 trilioane). Din această sumă, 52,9 miliarde sunt destinate achiziționării de muniții clasificate drept „critice” pentru 12 sisteme de armament.
Cronologia ridică întrebări: Trump se întâlnește cu giganții industriei de apărare în martie pentru a „quadrupla producția de muniții cât mai rapid posibil” — exact în momentul în care SUA consumă muniție în ritm record în Iran. Câteva săptămâni mai târziu, Pentagonul cere Congresului aproape 53 de miliarde doar pentru muniții critice. Cine beneficiază? Aceleași corporații care au acces direct la Biroul Oval și ale căror acțiuni au cunoscut creșteri spectaculoase de la începerea conflictului.
Dincolo de costurile materiale imediate — înlocuirea armelor și echipamentelor —, războiul cu Iranul a perturbat fluxurile globale de petrol și gaze din Orientul Mijlociu, ducând la creșterea prețurilor pentru consumatori. România, de altfel, s-a clasat pe locul 2 în UE la creșterea prețurilor combustibililor în martie 2026, conform Eurostat — un efect direct al blocadei navale americane asupra Iranului și al restricțiilor impuse de Teheran asupra Strâmtorii Ormuz.
Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: cei 25 de miliarde sunt doar începutul. Fiecare rachetă Patriot costă între 3 și 6 milioane de dolari. Fiecare interceptor THAAD — circa 13 milioane. Fiecare Joint Air-to-Surface Standoff Missile — peste 1 milion. Înmulțiți aceste cifre cu intensitatea conflictului din februarie-martie și obțineți nu doar o factură astronomică, ci și un transfer masiv de bani publici către sectorul privat de apărare. Un model care se repetă de la Vietnam la Irak, de la Afghanistan la Siria — și acum Iran.