Moțiunea AUR-PSD: coincidență sau scenariul negociat la Cotroceni?
uvernul Bolojan urmează să cadă pe 5 mai 2026 printr-o moțiune de cenzură semnată în comun de AUR și PSD — o alianță pe care, oficial, nimeni nu o recunoaște drept colaborare politică. Ceea ce nu se spune: cele două partide au obiective contradictorii (AUR vrea anticipate, PSD vrea reîntoarcerea la masa coaliției cu PNL), dar votează împreună pentru debarcarea aceluiași executiv minoritar PNL-USR-UDMR. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum, când Bolojan nu mai are miniștri PSD de aproape o săptămână?
George Simion a anunțat că AUR „întreprinde toate măsurile pentru a da jos această guvernare, această coaliție care a adus doar sărăcie”. Votul este programat pentru 5 mai. Până la 233 de voturi necesare pentru trecerea moțiunii, AUR și PSD pot aduna teoretic peste 260 de parlamentari — o marjă confortabilă, dacă disciplina de vot funcționează. Coincidență sau nu, PSD a ales să redacteze textul moțiunii împreună cu AUR, nu separat, pentru a evita „anihilarea reciprocă” — un termen tehnic care ascunde o coordonare tactică precisă.
Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, justifică mișcarea prin „votul de aproape 98% al membrilor PSD” din 20 aprilie, care cerea retragerea încrederii în Bolojan. „Ceea ce am făcut acum, prin această mișcare în Parlament, este să maximizăm șansele de a trece o moțiune. Altfel exista riscul de anihilare reciprocă. Noi avem 129 de parlamentari. Până la 233 mai avem 104″, a explicat Grindeanu. Ce nu spune: cine a orchestrat sincronizarea cu AUR, și dacă această „maximizare a șanselor” a fost discutată în consultările de la Cotroceni din 22 aprilie.
PSD insistă că nu colaborează politic cu AUR — doar tehnic, în Parlament. Grindeanu a repetat că PSD „se dorește parte dintr-o coaliție”, nu în opoziție permanentă, și că respectă „dorința președintelui Nicușor Dan” de a nu forma majorități cu AUR. Totuși, aceeași dorință prezidențială nu împiedică PSD să voteze alături de AUR pentru căderea unui guvern pe care președintele l-a desemnat. Cine beneficiază de fapt? Dacă moțiunea trece, Nicușor Dan va desemna un nou premier — probabil tot din rândurile PNL sau un tehnocrat — și va negocia o nouă coaliție. PSD speră să reintre la masa discuțiilor, de data aceasta cu condiții mai bune. AUR speră la anticipate, dar fără susținere prezidențială, șansele sunt minime.
Contextul mai larg: România este în procedură de deficit excesiv, cu inflație peste 6%, investiții bugetare în scădere cu 55% și un pachet de austeritate Bolojan care a generat proteste în toamnă. Căderea guvernului în plină primăvară fiscală — când se negociază PNRR-ul și bugetele locale — ridică semne de întrebare despre prioritățile reale ale clasei politice. Coincidență că moțiunea vine exact când Bolojan separa legile PNRR de restul agendei, căutând sprijin transparent pentru fonduri europene?
Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: dacă moțiunea trece pe 5 mai, România va intra în a treia criză guvernamentală majoră în mai puțin de doi ani (după căderea Ciolacu în 2025 și criza post-electorală din 2024-2025). Investitorii străini, agențiile de rating și Comisia Europeană urmăresc. Cine pierde? Contribuabilul român, care plătește facturile unei instabilități cronice. Cine câștigă? Actorii politici care mizează pe resetarea raporturilor de forță — și pe scurtă memorie electorală.