Mormântul lui Antonescu: de ce ultima rudă vrea tăcere absolută

on Cristoiu anunță că mormântul Mareșalului Ion Antonescu există și a primit chiar o fotografie cu acesta — dar nu o face publică. Motivul? Ultima rudă în viață a Mareșalului este „disperată” ca locația să rămână secretă. O tăcere care ridică întrebări: ce anume trebuie ascuns după opt decenii de la execuție?

În „Pastila de vineri seara”, gazetarul Ion Cristoiu a dezvăluit că a primit de la Cora Muntean un mesaj neașteptat: fotografia mormântului Mareșalului Ion Antonescu, înhumat discret alături de Mihai Antonescu, care nu mai avea rude. Locația a fost păstrată secretă de familie timp de decenii.

„Cu patru ani în urmă, când tatăl meu a murit, am aflat de la directoarea cimitirului, prietenă cu el, că în acest loc se află și mormântul Mareșalului”, scrie autoarea mesajului. „A fost înhumat discret, de către familie, împreună cu Mihai Antonescu. De câte ori merg la tata, aprind o lumânare și pentru ei. Le las flori, spre disperarea singurei madame din familie rămasă în viață.”

Cristoiu nu a arătat fotografia din motive de siguranță — un detaliu care nu e deloc banal. Dacă mormântul unui mareșal executat în 1946 încă necesită protecție, înseamnă că frica de profanare sau de scandal politic rămâne vie. Sau că cineva preferă ca istoria să rămână îngropată — literal.

Ceea ce nu se discută în dezbaterile oficiale despre Antonescu este tocmai acest fenomen: refuzul familiei de a face publică locația mormântului. În alte țări, mormintele liderilor controversați devin locuri de pelerinaj sau, dimpotrivă, ținte ale vandalismului. În România, tăcerea persistă. Coincidență sau strategie de supraviețuire într-o țară unde istoria rămâne un câmp minat politic?

Cristoiu a menționat că mesajul conținea și „felicitări maestrului pentru fabulosul interviu cu Călin Georgescu” — o referință care plasează dezvăluirea într-un context mai larg: reabilitarea sau condamnarea lui Antonescu rămâne un subiect incendiar, folosit strategic în bătăliile politice actuale. Cine controlează narațiunea despre trecut, controlează legitimitatea prezentului.

Întrebarea pe care nimeni nu o pune: de ce, după opt decenii, mormântul unui mareșal executat încă trebuie ascuns? Ce anume se teme familia — sau cineva din umbră — că s-ar putea întâmpla dacă locația ar deveni publică? Și cine beneficiază de această tăcere prelungită?

Cristoiu a păstrat fotografia în siguranță. Dar secretul, se pare, rămâne îngropat — exact acolo unde unii vor ca el să rămână.