Mii de credincioși la Comana: ce ascunde slujba Învierii

ii de credincioși s-au adunat în noaptea Sfintelor Paști la Mănăstirea Comana pentru slujba de Înviere oficiată de Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcop al Giurgiului — o manifestare religioasă de amploare care ridică întrebări despre creșterea influenței Bisericii Ortodoxe Române în contextul instabilității politice actuale și al căutării de rădăcini identitare în rândul populației.

Slujba a fost susținută de un ales sobor de preoți și diaconi, iar atmosfera de la Comana a reflectat ceea ce mulți observatori consideră a fi o revenire masivă către valorile tradiționale — fenomen care coincide, interesant, cu creșterea în sondaje a partidelor conservatoare și naționalist-ortodoxe precum AUR și SOS România.

Preasfințitul Ambrozie a oficiat ritualul Învierii în fața unei mulțimi compacte, rostind formula tradițională „Hristos a înviat!” și chemând credincioșii să mulțumească lui Dumnezeu și Maicii Domnului. Mănăstirea Comana, situată în județul Giurgiu, a devenit în ultimii ani un pol de atracție pentru pelerinajele de amploare — un fenomen care merită analizat în contextul mai larg al reafirmării identității ortodoxe în Europa de Est.

Ceea ce nu se discută în rapoartele oficiale este că astfel de adunări religioase masive au devenit, în ultimii ani, și spații de mobilizare socială și politică discretă. În condițiile în care, conform sondajelor din martie 2026, 79% dintre români declară că țara merge în direcția greșită și încrederea în instituțiile laice este redusă (guvern ~18-33%), Biserica rămâne una dintre puținele instituții cu legitimitate în ochii populației — o influență pe care unii analiști o consideră subestimată în ecuațiile de putere actuală.

Mănăstirea Comana, fondată în secolul al XVI-lea, poartă în ea simbolistica profundă a continuității ortodoxe românești — un mesaj care rezonează puternic într-o perioadă marcată de crize economice (deficit bugetar 9% PIB, austeritate Bolojan, inflație 6-7%) și de dezbinare politică post-anularea alegerilor din 2024.

Cronologia acestor mari adunări religioase — Paștele 2026, în plin val de nemulțumiri sociale și la doar un an de la instalarea președintelui Nicușor Dan — ridică semne de întrebare despre rolul pe care Biserica îl joacă nu doar spiritual, ci și ca ancora de stabilitate într-o societate în derivă. Cine beneficiază de această reafirmare a credinței ortodoxe? Și de ce discursul public evită cu grijă să analizeze dimensiunea politică a fenomenului religios?

Imagini și înregistrări video de la slujba de la Comana circulă pe rețelele sociale, arătând mii de lumânări aprinse și credincioși îmbrăcați în straie tradiționale — o scenă care contrastează puternic cu imaginea unei Românii globalizate și europenizate pe care o promovează elitele de la București.