Media americană: dublu standard Biden-Trump sau strategie?
n jurnalist PBS recunoaște public ceea ce observatorii atenți știu de luni de zile: media americană a aplicat ani întregi un standard diferit între Biden și Trump, transformând sănătatea mentală a primului într-o „obsesie editorială”, în timp ce subiectul rămâne aproape tabu când vine vorba de cel de-al doilea. Coincidență editorială sau alegere strategică?
Geoff Bennett, co-prezentator la „PBS NewsHour”, a declarat vineri, 11 aprilie, că presa americană „a petrecut doi ani făcând din fitness-ul mental al președintelui Biden, din acuitatea sa, POVESTEA” — pentru ca apoi să nu aplice „aceeași examinare riguroasă” asupra lui Donald Trump, acum din nou la Casa Albă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu The Atlantic, publicație cunoscută pentru poziția sa critică față de Trump.
Ceea ce Bennett nu menționează explicit, dar care devine evident pentru oricine urmărește cronologia: campania media anti-Biden pe tema vârstei și capacității cognitive a coincis perfect cu perioada în care partidul democrat căuta o cale de a-l înlocui pe Biden fără să pară că-și sabotează propriul candidat. Întrebarea devine: cine a stabilit agenda editorială și de ce standardul se schimbă în funcție de ocupantul Biroului Oval?
În România, unde memoria colectivă încă păstrează amintirea presei „unanime” din epoca comunistă, asemenea recunoașteri publice ale dublului standard mediatic sună familiar. Diferența e că, în SUA, jurnalistul care face această observație lucrează pentru o instituție considerată „de încredere” — ceea ce face admisia și mai relevantă. PBS este finanțată parțial din fonduri publice, dar depinde și de donații corporatiste — un detaliu care ridică întrebări despre independența editorială reală.
Observatorii media americane au remarcat că, după ce Biden a fost forțat să renunțe la cursa pentru realegere în 2024 (oficial „din motive de sănătate și unitate”), subiectul vârstei și capacității cognitive a dispărut aproape complet din agenda editorială — deși Trump are 79 de ani, doar cu trei ani mai tânăr decât avea Biden când a fost supus scrutinului mediatic intens. Cronologia ridică semne de întrebare: standardul jurnalistic se schimbă odată cu ocupantul funcției sau odată cu interesele celor care finanțează mass-media?
Bennett nu a oferit o explicație pentru această discrepanță, limitându-se la observația că „scrutinul nu e același”. Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale: cine decide ce nivel de scrutin primește fiecare politician și pe baza căror criterii? Răspunsul la această întrebare ar putea dezvălui mai multe despre funcționarea reală a „presei libere” decât orice manual de jurnalism.