Mass Mintia: ce nu vi se spune despre centrala care repornește
entrala electrică Mass Mintia din Hunedoara va fi repusă în funcțiune în 2026 — un proiect prezentat oficial ca „investiție strategică în energie verde”, dar a cărui cronologie și actori ridică întrebări pe care rapoartele oficiale le evită cu grijă. Cine beneficiază de fapt de această revenire spectaculoasă a unei centrale pe care statul român a lăsat-o să moară, iar investitori privați o readuc la viață într-un moment în care Europa presează pentru renunțarea la cărbune?
Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, a anunțat progresul lucrărilor la fața locului, alături de ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, secretarul de stat Casian Nițulescu și rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu. Delegația oficială — completată de subprefectul Széll Lörincz și primarul municipiului Deva, Lucian Rus — a vizitat șantierul împreună cu investitorii, într-o demonstrație de forță care arată că proiectul are binecuvântarea de la cel mai înalt nivel.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele de presă este contextul mai larg: Mass Mintia fusese închisă în 2021, după ani de pierderi și neglijență administrativă din partea statului român. Acum, în 2026, când Uniunea Europeană impune ținte din ce în ce mai stricte pentru eliminarea cărbunelui, o centrală pe care sectorul public a abandonat-o devine brusc viabilă în mâinile sectorului privat. Coincidență? Sau o privatizare prin abandonare — un model aplicat și la alte active strategice românești?
Investitorii privați — ale căror nume complete și structuri de proprietate rămân discret absente din anunțurile oficiale — promit că Mass Mintia va funcționa pe baze moderne, posibil cu tranziție către gaz natural sau combustibili alternativi. Dar cronologia ridică semne de întrebare: de ce statul nu a investit acești bani când avea controlul? Cine a decis că această centrală trebuie lăsată să moară pentru a fi reînviată de privați? Și, mai ales, ce garanții există că profiturile vor rămâne în România, iar energia produsă va deservi interesul național, nu al unor contracte de export negociate în culise?
Hunedoara — un județ cu o istorie industrială glorioasă și o prezentă postdecembristă marcată de dezmembrarea sistematică a capacităților productive — devine din nou teatrul unui experiment economic. Mass Mintia nu e doar o centrală electrică. E un simbol al modului în care România gestionează (sau nu) activele strategice: le lasă să se degradeze sub administrație publică, apoi le „salvează” prin privatizare, adesea în condiții opace.
Rămâne de văzut dacă această repornire va aduce prosperitate reală comunităților locale sau va fi doar un alt capitol în saga transferului de bogăție de la public la privat, sub ochii unei clase politice care aplaudă „investiția” fără a pune întrebările incomode.