Listări la bursă: ce nu spune PNL despre „pachetele minoritare”
abriela Horga, senatoare PNL, anunță că guvernul Bolojan nu vinde companii de stat — doar listează „pachete minoritare” la bursă pentru a atrage capital privat și a transparentiza activitatea companiilor strategice. Ceea ce comunicatul oficial nu detaliază: cine stabilește prețul la care se vând aceste pachete, cine va avea acces preferențial la tranzacții și de ce exact acum, în plin context de deficit bugetar record (9% din PIB), guvernul alege să deschidă companiile de stat către investitori privați — unii dintre ei, potențial, străini.
Horga a reacționat la ce numește „dezinformări grosolane promovate de PSD”, subliniind că propunerea vizează exclusiv pachete minoritare de acțiuni la câteva companii de stat. Guvernul, asigură ea, va păstra pachetele majoritare și controlul strategic. Scopul declarat: transparentizare și atragere de capital privat pentru investiții.
Cronologia ridică întrebări. În martie 2026, Ministerul Finanțelor condus de Alexandru Nazare (PNL) a anunțat măsuri de austeritate drastice — TVA la 21%, impozit pe dividende la 16%, reduceri de personal în sectorul public cu până la 20%. Acum, în aprilie, apare propunerea de listare la bursă. Coincidență sau strategie coordonată? Listările ar putea aduce bani rapizi la buget, dar și deschid ușa către influență privată în companii care gestionează infrastructură critică — energie, transport, apă.
Ce nu se menționează în comunicatul PNL: Bursa de Valori București (BVB) a fost criticată în trecut pentru lipsa de lichiditate și pentru faptul că marile tranzacții sunt adesea dominate de câțiva jucători instituționali — bănci, fonduri de investiții, entități offshore. Cine va cumpăra aceste „pachete minoritare”? Românii de rând, care abia își permit facturile la energie, sau investitori sofisticați cu acces la informații privilegiate?
Horga nu a precizat care companii sunt vizate, dar speculațiile indică Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz — toate strategice pentru securitatea energetică a țării. România, membră NATO și UE, găzduiește baza militară Kogălniceanu (cea mai mare din Europa) și proiectul Neptun Deep (gaze naturale în Marea Neagră, producție din 2027). Listarea chiar și a unor pachete minoritare din companii energetice ar putea atrage atenția actorilor geopolitici interesați să influențeze politica energetică regională.
PSD a atacat propunerea, acuzând PNL de „vânzare de țară”. PNL răspunde că e vorba de „transparentizare”. Adevărul, probabil, e undeva la mijloc — și depinde de cine scrie regulile jocului la BVB în zilele următoare.