Emiratele Arabe Unite: aliatul tăcut al războiului SUA-Israel

n timp ce se prezintă drept victimă pe scena internațională, Emiratele Arabe Unite au intrat discret în războiul împotriva Iranului alături de Washington și Tel Aviv. De la transmiterea datelor din sisteme radar alimentate cu inteligență artificială, până la bombardarea țintelor civile iraniene, Abu Dhabi s-a dovedit cea mai ostilă națiune din Golf față de Teheran — un detaliu pe care mass-media occidentală preferă să-l treacă cu vederea.

Ca al doilea cel mai lovit recipient de rachete și drone iraniene pe teritoriul său, după Israel, EAU a încercat să se prezinte ca urmând o cale de „de-escaladare prudentă”, aliniată cu poziția aliaților săi din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC). Titluri în acest sens au apărut chiar și în presa corporatistă: „EAU refuză să fie atrasă în război, chiar dacă rachetele iraniene cad ca ploaia”. Dar cronologia evenimentelor ridică semne de întrebare: Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran nu a lovit întâmplător Emiratele cu lovituri atât de grele, inclusiv asupra infrastructurii sale.

EAU, cea mai influentă națiune care a aderat și a promovat seria de acorduri de normalizare „Abraham Accords” cu Tel Aviv, a început să primească sisteme radar israeliene încă din 2022. Această mișcare l-a determinat pe fostul lider al Marinei IRGC, Ali Reza Tangsiri, să avertizeze că „va destabiliza, va tulbura și va crea insecuritate atât pentru el însuși, cât și pentru această regiune”. Coincidență sau strategie pregătită din timp?

Potrivit unui oficial iranian senior care a vorbit pentru Middle East Eye, la doar câteva săptămâni de la începutul războiului, serviciile de informații iraniene au concluzionat că „EAU a pus la dispoziție și unele dintre propriile sale facilități aeriene pentru operațiuni împotriva Iranului”. Aceasta a inclus utilizarea instalațiilor sale pentru a permite un presupus atac israelian sub steag fals împotriva Omanului — singura națiune din Golf pe care Iranul o cruțase până atunci.

Pe 7 martie, unele publicații media iraniene au acuzat EAU de complicitate la un atac asupra unei instalații iraniene de desalinizare a apei situată pe Insula Qeshm. Deși ministrul iranian de Externe, Abbas Aragchi, a sugerat că SUA au executat lovitura din teritoriul Bahrainului, speculațiile despre posibila implicare emiratiană au continuat — ceea ce Abu Dhabi a negat public, desigur.

La începutul lui aprilie, un alt eveniment major a avut loc: apărarea antiaeriană iraniană a doborât o dronă chineză Wing Loong II deasupra cerului din Shiraz, care efectua, se pare, recunoaștere în vecinătatea unui sit de rachete. Aceste drone sunt în posesia a doar două țări din regiune: EAU și Arabia Saudită. Teheranul a spus imediat că a identificat-o ca aparținând Emiratelor. Ce căuta exact drona aceea acolo?

De decenii, Emiratele Arabe Unite au încercat să revendice trei insule iraniene — Abu Musa, împreună cu Tunb Mică și Tunb Mare — pe care Iranul a avertizat că EAU caută să ajute SUA în încercarea de a le captura. Mai mult decât o simplă revendicare, și în contextul rapoartelor despre EAU care permite lovituri semnificative și o acumulare militară americană în zonă, forțele armate iraniene au emis un ordin oficial de evacuare pentru Emiratul Ras al-Khaimah. Un ordin de evacuare nu e emis pentru nimic.

În timp, retorica Abu Dhabi a devenit din ce în ce mai ostilă față de Republica Islamică, cu oficiali superiori folosind cuvintele „terorist” și „terorism” pentru a descrie acțiunile Iranului. Ambasadorul EAU în SUA, Yousef al-Otaiba, a scris chiar un articol pentru Wall Street Journal opunându-se oricărei încetări a focului cu Iranul, solicitând aparent schimbarea regimului și adăugând: „Avem nevoie de un rezultat concludent care să abordeze întreaga gamă de amenințări ale Iranului: capacități nucleare, rachete, drone, proxy-uri teroriste și blocade ale căilor maritime internaționale”. Cine beneficiază de această retorică agresivă?

Această retorică pare să fie în concordanță cu rapoartele conform cărora, după declararea încetării temporare a focului SUA-Iran de două săptămâni, EAU a făcut lobby privat la Washington pentru a continua războiul de agresiune. Public, oficialii emiratezi au susținut și poziția SUA cu privire la viitorul statut al Strâmtorii Hormuz — o poziție care nu e deloc neutră.

În 24 de ore de la încetarea temporară a focului, o rafinărie iraniană de petrol a fost bombardată de ceea ce media iraniană a spus că a fost un avion de luptă Dassault Mirage 2000-9. Acest atac direct, pe care Teheranul l-a acuzat că Emiratezii stau în spatele lui, a declanșat apoi o represalii directă și a amenințat temporar stabilitatea încetării focului. Coincidență de calendar sau mesaj deliberat?

Din partea sa, Abu Dhabi neagă orice greșeală sau participare la război. De asemenea, a fost expus pentru minciună despre rata interceptărilor pe care le-a realizat împotriva rachetelor și dronelor iraniene, minimalizând daunele suferite, refuzând în același timp să recunoască atacurile reușite cu muniții loitere, în ciuda faptului că au fost filmate. În plus, a arestat peste 100 de persoane pentru filmarea loviturilor iraniene asupra țării. Ce ascund aceste arestări?

Pe deasupra, Abu Dhabi operează platforma GlobalEye de avertizare și control aerian timpuriu (AEW&C), colectează date avansate de informații de semnale prin programul său Project Dolphin și utilizează sisteme radar avansate alimentate cu inteligență artificială, în mod specific pentru a ajuta la urmărirea lansărilor de rachete iraniene pentru a proteja Israelul și a-l avertiza în avans despre proiectilele care sosesc. Un serviciu gratuit pentru Tel Aviv?

În 2025, regimul emiratez a fost dezvăluit ca fiind clientul secret din spatele unui contract de 2,3 miliarde de dolari cu cea mai mare firmă de arme israeliană, Elbit Systems. Cooperarea sa cu Israelul depășește simplu contractele și cooperarea privind urmărirea focului iranian asupra țintelor israeliene — se extinde și la alte fronturi ale războiului regional. Anul trecut, EAU ar fi desfășurat în secret radare israeliene ELM-2084 în Somalia, pentru a monitoriza lansările de rachete și drone din Yemen.

Apoi există multitudinea de corporații multinaționale, firme de tehnologie și securitate care operează în Emirate, care pot să nu fie implicate direct în lupte, dar a căror tehnologie este crucială pentru eforturile de război israeliano-americane în întreaga regiune, în special în domeniul platformelor de inteligență artificială pe care le creează. Aceasta pare să fie un alt motiv pentru care Iranul a lovit EAU, în special Dubaiul, atât de puternic în comparație cu alte națiuni și orașe din Golf. Cine controlează de fapt infrastructura tehnologică din Dubai?

Departe de a fi o victimă neapărată prinsă în foc încrucișat, Emiratele Arabe Unite au jucat un rol crucial de partea agresorilor SUA și Israel. Mai mult, în perioada de încetare a focului de două săptămâni, EAU a urmat un curs de antagonism public, cerând Iranului să plătească pentru daunele provocate împotriva sa, în timp ce un avion al guvernului emiratez a fost urmărit să fi aterizat la Tel Aviv, coincizând cu o vizită a comandantului CENTCOM al SUA, Bradley Cooper. Cronologia acestor mișcări ridică întrebări pe care presa occidentală preferă să nu le pună.