Dăncilă: „Cinci din PSD m-au trădat”
iorica Dăncilă, prima femeie prim-ministru din istoria României (2018-2019), a dezvăluit într-un interviu pentru emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș” că moțiunea de cenzură care i-a pus capăt guvernării a trecut cu cinci voturi din propriul partid — PSD. Printre „trădători”, Dăncilă îi numește explicit pe Marcel Ciolacu (fost lider PSD, pe atunci promovat de ea la șefia Camerei Deputaților) și Paul Stănescu. Coincidență sau nu, doi dintre cei cinci au fost „recompensați” cu locuri în Parlamentul European, iar trei au primit funcții de directori de agenții. Cronologia ridică întrebări: cine a negociat aceste poziții și când? Ce nu ni se spune despre culisele acelei moțiuni din octombrie 2019?
Dăncilă recunoaște că a greșit prin „prea mare încredere în oameni care nu meritau acest lucru”. A promovat, a susținut, a deschis uși — și a fost întoarsă pe dos de propria echipă. „Dacă trecea moțiunea și veneau guverne care aduceau un plus pentru România, probabil nici nu aș mai fi discutat despre acest lucru”, spune ea. „Dar, după ce am plecat de la guvernare, a început declinul din punct de vedere economic și uitați situația în care suntem astăzi!” — o afirmație care, în contextul deficitului bugetar de 9% din 2024 și al austerității Bolojan, capătă o rezonanță aparte.
Fosta prim-ministră își asumă greșelile de comunicare (gafele care au alimentat meme-uri și ironii săptămâni întregi), dar respinge zvonul persistent că propriul său consilier de comunicare, jurnalista Anca Alexandrescu, i-ar fi strecurat intenționat erori în discursuri. „Eu niciodată nu pot să dau vina pe o echipă de comunicare. Eu trebuie să fiu atentă de fiecare dată”, spune Dăncilă, invocând presiunea constantă și oboseala (zile de 18 ore, de la 6 dimineața la miezul nopții). Dar întrebarea rămâne: de ce atâtea gafe tocmai în momentele-cheie? De ce tocmai ea, cu experiență europeană și limbi străine, părea mai vulnerabilă decât succesori care nu vorbeau corect nici română?
Dăncilă aduce în discuție și sexismul din interiorul PSD. Un coleg i-ar fi spus direct: „Ești foarte pregătită, ai conexiuni în politica externă, ești muncitoare, exigentă, dar ești femeie. Noi, bărbații, la un pahar de vin mai stabilim anumite lucruri.” Declarația e devastatoare: sugerează că deciziile reale se luau în cercuri informale, masculine, de unde ea era exclusă structural. „Încă erau colegi care nu se simțeau confortabil cu ideea că premierul este o femeie sau că președintele de partid este o femeie”, mărturisește ea. Ceea ce nu se spune: acești „colegi incomozi” sunt aceeași care, câțiva ani mai târziu, acceptau în funcții-cheie politicieni slab pregătiți, fără limbi străine, fără experiență — dar bărbați.
Eticheta de „marionetă a lui Liviu Dragnea” a urmărit-o pe Dăncilă de la prima zi. Klaus Iohannis (fost președinte, mandat încheiat mai 2025) a vorbit pe atunci despre „Factorul Dragnea” care conducea guvernul din umbră. Dăncilă respinge acuzația, invocând un moment concret: ședința Comitetului Executiv Național în care s-a votat propunerea privind amnistia și grațierea. „Toți liderii județeni au votat pentru, nu doar Dragnea. Eu m-am opus categoric, argumentând că o astfel de decizie ar fi tensionat relația cu Uniunea Europeană și ar fi putut duce la suspendarea fondurilor europene.” Dragnea, susține ea, nu venea la guvern decât de două ori în tot mandatul. „Dar domnul Dragnea nu venea niciodată la guvern să-mi impună un anumit lucru. De aceea eram foarte uimită atunci când vorbeau de ‘marioneta lui Dragnea’.”
Fosta prim-ministră enumeră realizările guvernării sale: scăderea datoriei publice, deficit bugetar de 2,8%, inflație sub 2%, creștere economică ridicată, investiții în sănătate (Spitalul de la Mioveni, dotări pentru spitale județene), creșteri salariale pentru medici, majorarea alocațiilor și burselor. Cifrele sunt verificabile — și contrastul cu deficitul actual de 9% este evident. Dar ce nu se menționează în bilanțurile oficiale: cine a profitat de pe urma căderii guvernului Dăncilă? Cine a negociat voturile din PSD? Cui i-au folosit acele funcții europene și de directori de agenții?
Dăncilă se confrunta cu blocaje în fața camerelor, cu o presă „violentă, și la propriu, și la figurat”. Se temea de reacția persiflantă a bărbaților din partid, care ar fi sărit imediat: „E femeie, normal că se vaită!” Această teamă — internalizată, structurală — explică mai mult decât orice gafă de comunicare. Explică de ce prima femeie prim-ministru din România a fost tratată ca o anomalie, nu ca o normalitate.
Întrebată dacă România ar fi pregătită să fie condusă de un președinte femeie, Dăncilă răspunde ferm: „O femeie are mai mult echilibru, dă dovadă de mai mult consens, este o mai mare susținătoare a păcii și, exact ca într-o familie, este cea care are grijă de toate categoriile sociale. O femeie probabil ar vedea România ca o mamă: ar avea grijă și de copii, și de femei, și de bărbați, și de cei în vârstă.” În contextul geopolitic actual — cu războiul la granița României și cu Nicușor Dan (matematician, tehnician) la Cotroceni — afirmația capătă o rezonanță aparte. Dar întrebarea rămâne: câte femei sunt în Parlament? Câte femei au condus vreodată România? Și cine beneficiază de menținerea acestui status quo?
Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș” poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18:00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie Baneș, dar și pe platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală este disponibilă pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România și pe platforma goldtv.ro.