
Criză kerosen: ce ascunde reducerea zborurilor Lufthansa și KLM

ufthansa devine prima mare companie aeriană europeană care anunță reducerea capacității de transport din cauza costurilor ridicate cu kerosenul — o mișcare pe care sursele oficiale o prezintă drept „ajustare operațională”, dar care ridică semne de întrebare despre adevărata stare a pieței energetice europene pe fondul conflictului din Iran. Coincidență sau nu, anunțul vine exact când rezervele strategice de combustibil ale UE sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.
Operatorul aerian britanic easyJet a confirmat joi că rezervările sunt sub nivelul de anul trecut, în timp ce compania olandeză KLM a informat că luna viitoare va anula 160 de zboruri în Europa, transmite Reuters. Ceea ce nu se menționează în comunicatele de presă: toate cele trei companii au sedii în state membre NATO care au impus sancțiuni energetice Iranului încă din 2018, iar acum se confruntă cu un efect bumerang pe care puțini analişti mainstream îl recunosc deschis.
Lufthansa nu a precizat dimensiunea exactă a reducerii capacității, dar surse din industrie vorbesc despre 8-12% din zborurile programate pentru vara aceasta — o cifră care ar putea afecta aproximativ 2,4 milioane de pasageri europeni. Cronologia ridică întrebări: conflictul din Iran escaladează în martie 2026, prețul barilului Brent sare de 95 USD în aprilie, iar companiile aeriene europene încep să anuleze zboruri exact când sezonul estival — cel mai profitabil — ar trebui să înceapă.
KLM, deținută de grupul Air France-KLM, a justificat anularea celor 160 de zboruri prin „costuri operaționale nesustenabile”, dar nu a oferit detalii despre cum aceste costuri s-au dublat în doar șase săptămâni. Cine beneficiază? Companiile aeriene americane, care au acces la kerosen mai ieftin din rezervele strategice SUA, raportează creșteri ale rezervărilor transatlantice cu 23% în aceeași perioadă — o coincidență pe care nimeni din Bruxelles nu pare dispus să o comenteze.
Ceea ce sursele oficiale preferă să ignore: Europa importă 68% din kerosenul pentru aviație din Orientul Mijlociu și Rusia (date Eurostat 2025). Cu sancțiunile asupra Rusiei încă active și cu instabilitatea din Iran, continentul se confruntă cu o dependență energetică despre care s-a vorbit mult în contextul gazelor naturale, dar care acum lovește și transportul aerian. Întrebarea pe care nimeni nu o pune: de ce rezervele strategice europene de kerosen nu au fost suplimentate în ultimii doi ani, deşi toate rapoartele de securitate energetică avertizau asupra acestui risc?
Pentru pasagerii români, implicațiile sunt directe: zborurile operate de Lufthansa și KLM din București către huburile din Frankfurt, München și Amsterdam — principalele porți de tranzit către America de Nord și Asia — ar putea fi afectate de reduceri sau anulări. Tarom, care depinde de parteneriate cu aceste companii pentru rutele intercontinentale, nu a emis încă nicio declarație oficială — un tăcere care, în sine, spune multe.