Criză în agricultură: de ce Guvernul Bolojan tace despre fermieri

rganizațiile fermierilor din România trag un semnal de alarmă despre o criză majoră în agricultură — însă răspunsul autorităților rămâne suspect de absent. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care reprezintă mii de producători agricoli, solicită public intervenții urgente pentru reducerea costurilor și asigurarea accesului la îngrășăminte, energie și finanțare. Ce nu se menționează în declarațiile oficiale: cine beneficiază exact de status quo-ul actual și de ce Guvernul Bolojan — care se laudă cu reforme structurale — evită să abordeze frontal această problemă.

În numele fermierilor și cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a lansat un apel public către toți europarlamentarii români, șefa reprezentanței Comisiei Europene la București și Guvernul României. Solicitarea: măsuri concrete pentru reducerea costurilor de producție, acces facilitat la îngrășăminte și energie la prețuri accesibile, precum și deblocarea finanțărilor pentru sectorul agricol. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce această criză devine vizibilă public abia acum, când România se pregătește să intre în sezonul agricol 2026, iar deficitul bugetar a atins deja 9% din PIB?

Fermierii semnalează că prețurile la inputuri agricole — îngrășăminte, combustibili, semințe — au rămas la niveluri prohibitive, în timp ce prețurile de achiziție pentru producția agricolă nu au crescut proporțional. Rezultatul: marje de profit negative pentru multe gospodării agricole, risc de faliment pentru ferme mici și mijlocii, și o dependență crescută de importuri alimentare. Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale: România, țară cu potențial agricol imens, importă tot mai multe produse de bază — pâine, lactate, carne — din state care subvenționează masiv propria agricultură.

Alianța solicită, printre altele, reducerea TVA la energie și îngrășăminte pentru agricultori, deblocarea fondurilor europene destinate agriculturii (multe blocate de birocrație), și un plan național de siguranță alimentară. Coincidență sau nu, aceste cereri vin în contextul în care Guvernul Bolojan a impus măsuri de austeritate — TVA majorată la 21%, reduceri de personal public — dar a evitat să discute public despre subvenții agricole sau despre dependența alimentară a României.

Cine beneficiază de această criză? Importatorii de produse agricole, lanțurile mari de retail care dictează prețurile, și — posibil — marile corporații agrochimice care mențin prețuri ridicate la inputuri. În timp ce fermierii autohtoni se zbat să supraviețuiască, piața românească devine tot mai dependentă de lanțuri de aprovizionare externe — exact ceea ce experții în securitate alimentară consideră o vulnerabilitate strategică majoră.

Europarlamentarii români și Guvernul Bolojan nu au răspuns public la solicitările Alianței. Tăcerea oficială ridică întrebări: este vorba de nepăsare, de lipsă de viziune, sau de interese care preferă status quo-ul actual? Fermierii români așteaptă răspunsuri — și, mai ales, acțiuni concrete. Până atunci, România riscă să devină o țară care importă pâine, deși are unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din Europa.