CNA și Pfizer: cronologia care leagă cenzura de contractul de 666 milioane

n aceeași săptămână în care Consiliul Național al Audiovizualului retrage licențele Gold FM și Realitatea Plus — fără notificare prealabilă și prin modificarea neanunțată a ordinii de zi — premierul Ilie Bolojan face declarații despre contractele cu Pfizer pentru vaccinuri neutilizate, în timp ce Polonia refuză să plătească și dă compania în judecată. Coincidență de calendar sau sincronizare deliberată? Cronologia ridică semne de întrebare pe care mass-media mainstream preferă să le ignore.

Retragerea licențelor: procedură sau precedent?

Deputatul AUR Andrei Gușă — proprietarul Gold FM prin familia sa — denunță o decizie luată “noaptea ca hoții”, în Săptămâna Patimilor, când atenția publică era îndreptată altundeva. Potrivit declarațiilor sale, ordinea de zi a ședinței CNA din marți nu includea punctele privind retragerile de licență, iar membrii Consiliului nu au votat suplimentarea agendei — procedură obligatorie în astfel de cazuri.

Mai mult, Gold FM și-a achitat integral amenzile anterioare — multe dintre ele câștigate în instanță de post — însă CNA a dispus retragerea licenței tocmai pentru neplata acestora. “Am demonstrat că amenzile au fost plătite, dar ei au decis retragerea pentru o faptă care nu există”, afirmă Gușă. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: spre deosebire de alți radiodifuzori, Gold FM nu a fost notificat sau somat din februarie, când CNA a început seria de avertismente către posturi. Omisiune administrativă sau excludere deliberată din procedura standard?

Pfizer: Polonia dă în judecată, România negociază

În paralel, premierul Bolojan face declarații despre contractele cu Pfizer pentru vaccinuri nefolosite, menționând negocieri pentru eșalonarea plăților. Polonia, în situație similară, a refuzat plata și a deschis proces împotriva companiei farmaceutice.

Gușă face o comparație revelatoare: măsurile de austeritate ale lui Bolojan — creșterea TVA, impozitul pe dividende, eliminarea facilităților pentru mame și olimpici — au generat o încasare suplimentară de doar 0,2% din PIB. La un PIB de aproximativ 350 miliarde dolari, 0,2% înseamnă circa 700 milioane dolari. “Tot efortul și sacrificiul milioanelor de români, care stau în sărăcie, se dă către companiile farmaceutice”, subliniază deputatul AUR.

Ceea ce nu apare în rapoartele oficiale: de ce România nu explorează calea juridică, așa cum face Polonia? Cine a negociat exact termenii acestui acord — și pe baza căror mandate? Contractele Pfizer din perioada pandemiei au fost clasificate în multe state UE, iar clauzele de confidențialitate împiedică transparența deplină. Cine beneficiază de menținerea acestei opacități?

Precedentul: de la alegeri anulate la licențe retrase

Gușă plasează evenimentele într-un context mai larg: “După ce alegerile au fost anulate de statul român, ne putem aștepta la orice. Toate aceste precedente ne îngroapă într-o dictatură hidoasă.” Referința la anularea alegerilor prezidențiale din 2024 — decizie fără precedent în istoria post-decembristă — devine, în această lectură, prima verigă a unui lanț de erodare instituțională.

Deputatul anunță că va contesta decizia CNA în instanță și va depune plângere penală împotriva membrilor Consiliului pentru abuz în serviciu. “Vom câștiga”, afirmă el, invocând viciile de procedură și lipsa notificării prealabile.

Cronologia care deranjează

Ceea ce leagă aparent cele două subiecte — cenzura media și contractele cu Pfizer — este calendarul: ambele decizii, luate în aceeași perioadă, vizează limitarea vocilor critice și asumarea unor obligații financiare controversate, fără dezbatere publică reală. Gold FM și Realitatea Plus au fost printre puținele posturi care au criticat constant gestionarea pandemiei și contractele cu Big Pharma. Acum, în momentul în care guvernul face declarații despre plățile către Pfizer, aceste voci dispar din spațiul public.

Gușă încheie cu un apel la alegeri anticipate: “Singura șansă ca să ne putem redresa este să forțăm alegeri anticipate, astfel încât să poată veni un guvern de patrioți, de oameni normali la cap.” Conform datelor Eurostat, peste 20% dintre români trăiesc în sărăcie, iar coșul minim de consum devine inaccesibil pentru pensionari și salariații cu venit minim. În acest context, decizia de a negocia plăți către companiile farmaceutice fără luptă juridică ridică întrebări despre prioritățile reale ale guvernării.

Întrebarea rămâne: cine stabilește ce voci se aud și ce contracte se plătesc — și pe baza căror interese?