CNA și legea audiovizualului: ce a recunoscut Mircea Toma fără să vrea

ircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) aflat aproape de finalul mandatului de 6 ani, a făcut o declarație care ridică semne de întrebare serioase: prin propriile cuvinte, a confirmat că instituția pe care o reprezintă a încălcat legea audiovizualului în cazul Realității Plus. Ceea ce ar trebui să fie un scandal procedural devine și mai interesant când observi cine tace și cine vorbește — și mai ales, ce nu se spune despre cronologia evenimentelor.

Declarația lui Toma nu a venit într-un context oarecare. Ea apare după luni de presiuni asupra Realității Plus, post de televiziune care a deranjat adesea puterea prin investigațiile sale. Coincidență? Poate. Dar cronologia ridică întrebări: sancționări repetate, amenzi aplicate fără respectarea procedurilor legale, iar acum — recunoașterea indirectă că legea nu a fost respectată. „Dacă tăcea, filosof rămânea”, spun cei care urmăresc dosarul. Dar a vorbit — și a arătat că nici după șase ani în CNA nu cunoaște sau nu vrea să respecte legea pe care ar trebui s-o aplice mai bine decât radiodifuzorii pe care îi sancționează.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: CNA are un istoric controversat de intervenții care par mai degrabă selective decât imparțiale. Realitatea Plus nu e primul post care se plânge de tratament diferențiat. Dar e primul caz în care un membru CNA recunoaște public — indirect, dar clar — că procedurile legale au fost ignorate. Întrebarea devine: cine beneficiază de această „uitare” a legii? Și de ce tocmai acum, în prag de an electoral și într-un climat politic extrem de tensionat?

Mircea Toma nu e un om oarecare în peisajul mediatic românesc. Fondator al ActiveWatch, organizație care monitorizează libertatea presei, prezența sa în CNA a fost privită inițial ca o garanție a independenței instituției. Dar declarația recentă aruncă o umbră asupra întregului mandat. Dacă legea audiovizualului — un text pe care ar trebui să-l cunoască pe dinafară — poate fi încălcată fără consecințe, ce alte „uitări” au mai fost? Și cine decide când legea se aplică și când nu?

Contextul e și mai interesant dacă privim tabloul mai larg. România se află într-o perioadă de reconfigurare politică majoră: Nicușor Dan la Cotroceni, coaliție instabilă, AUR în creștere, deficit bugetar record, presiuni externe și interne. În astfel de momente, controlul narativei media devine esențial. Realitatea Plus, prin investigațiile sale, a fost adesea o voce critică. Sancționarea sa repetată, culminând cu recunoașterea încălcării legii de către CNA, ridică întrebări despre independența reală a instituțiilor care ar trebui să protejeze libertatea presei, nu să o limiteze.

Ceea ce rămâne de văzut e dacă declarația lui Toma va avea consecințe. Dacă CNA recunoaște — chiar și indirect — că a încălcat legea, ce urmează? Anularea sancțiunilor? Demisii? Sau tăcere, ca de obicei, până când scandalul se stinge de la sine? Cronologia sugerează că instituțiile statului funcționează după reguli proprii, invizibile pentru cetățeanul obișnuit. Și că, uneori, adevărul iese la suprafață nu pentru că cineva vrea să-l spună, ci pentru că cineva nu a știut să tacă.