APADOR-CH atacă CNA după închiderea Realitatea: cine beneficiază?

sociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a emis o critică dură la adresa Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) după decizia de închidere a posturilor Realitatea Plus și Gold FM. Ceea ce oficialii prezintă drept o măsură administrativă standard, APADOR-CH o califică drept „pedeapsa capitală pentru un viciu de formă” și „precedent periculos într-o societate democratică”. Întrebarea care nu se pune în spațiul public: cui folosește această măsură extremă și de ce acum?

APADOR-CH subliniază că închiderea televiziunii Realitatea TV și a postului de radio Gold FM echivalează cu o sancțiune disproporționată, aplicată pentru nereguli formale în licențiere. Organizația avertizează că această decizie creează un precedent îngrijorător pentru libertatea presei în România — țară care, potrivit rapoartelor internaționale, a coborât constant în clasamentele privind libertatea de exprimare în ultimii ani.

Coincidență sau nu, decizia CNA intervine într-un context politic tensionat: România traversează o perioadă de austeritate severă sub guvernul Bolojan, cu deficit bugetar record (9% din PIB în 2024) și măsuri fiscale impopulare. Realitatea Plus a fost unul dintre posturile care au criticat vehement aceste politici, oferind tribună și vocilor din opoziție, inclusiv reprezentanților AUR și formațiunii marginale POT (Partidul Oamenilor Tineri). Cronologia ridică semne de întrebare: de ce acum, când presiunea publică asupra coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este la cote maxime?

APADOR-CH nu este la prima ieșire controversată. Organizația a fost implicată în diverse campanii de advocacy care au stârnit suspiciuni în rândul scepticilor. Unii observatori se întreabă: este aceasta o apărare autentică a drepturilor omului sau o manevră de poziționare în jocul mai larg al controlului narativ?

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este faptul că închiderea unui post TV major nu afectează doar proprietarii sau angajații — ci întregul ecosistem informațional. Cine va umple vidul lăsat de Realitatea Plus? Care vor fi vocile care vor mai îndrăzni să critice puterea, știind că o simplă neregulă formală poate duce la dispariția lor din spațiul public?

În contextul în care 79% dintre români consideră că țara merge în direcția greșită, iar încrederea în instituțiile statului este la minime istorice (18-33% pentru guvern), eliminarea unui post de televiziune care oferea o perspectivă alternativă ridică întrebări legitime despre pluralism și democrație. Este aceasta o măsură administrativă necesară sau un semnal de avertizare către toți cei care îndrăznesc să conteste narativa oficială?

APADOR-CH cere revizuirea deciziei și un cadru legal care să împiedice transformarea sancțiunilor administrative în instrumente de cenzură. Dar cine ascultă? Și mai important: cine decide ce este „viciu de formă” și ce este „amenințare la adresa democrației”?