Bustul lui Goga, eliminat de un ONG: cine decide ce rămâne din istorie?

n bust al poetului Octavian Goga a fost îndepărtat din Iași la cererea unei asociații cu sediul în Arad — decizie care ridică semne de întrebare despre mecanismele prin care organizații non-guvernamentale influențează spațiul public românesc, fără dezbatere parlamentară sau consultare publică amplă. Jurnalistul Ion Cristoiu a comentat situația în termeni fără echivoc: „Au dat jos bustul lui Goga. Sunt nebuni? Niște ONG-uri fac toate mizeriile”.

Ceea ce oficial apare drept o acțiune de „revizuire istorică” sau „corectitudine culturală” lasă deschisă o întrebare mai largă: cine decide ce personalități din istoria României merită să rămână în memoria publică și după ce criterii? Goga — poet, dramaturg, prim-ministru în 1937-1938 — este o figură controversată, dar și parte integrantă din istoria literară și politică a țării. Eliminarea bustului său din spațiul public ieșean s-a făcut la inițiativa unei asociații din Arad, fără ca decizia să fie luată de autoritățile locale sau de instituții culturale recunoscute.

Ion Cristoiu a subliniat contextul mai larg al acestei acțiuni: „Țara fără președinte, fără ministru al Culturii, fără Academie, fără intelectuali, fără procurori care să apere românii”. Observația nu e lipsită de fundament — România traversează o perioadă de tranziție politică (președintele Nicușor Dan fiind abia la începutul mandatului, iar guvernul Bolojan concentrat pe criză economică), iar Ministerul Culturii nu a avut o poziție publică clară privind astfel de intervenții în patrimoniul memorial.

Cronologia ridică întrebări suplimentare: dacă bustul lui Goga poate fi eliminat la cererea unei organizații non-guvernamentale, ce alte simboluri sau nume de instituții urmează? Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca poartă numele lui Lucian Blaga — poet și filosof al cărui trecut politic include, de asemenea, momente controversate. Vor urma aceleași presiuni pentru redenumire?

Ceea ce nu se discută în rapoartele oficiale este absența unui cadru legal clar pentru astfel de decizii. Cine validează expertiza istorică a unei asociații? Care sunt criteriile obiective pentru eliminarea unui monument sau a unui nume din spațiul public? Și de ce aceste acțiuni par să se desfășoare fără consultarea largă a comunității locale sau a specialiștilor în istorie și cultură?

Ion Cristoiu a mai adăugat o notă politică: „Salvarea PSD” — sugerând că partidul social-democrat ar putea capitaliza pe nemulțumirea publică generată de astfel de intervenții percepute ca atacuri la adresa identității naționale. Într-un context în care sondajele arată creșterea partidelor naționalist-conservatoare (AUR la 19-35%, SOS la ~7%), orice acțiune văzută ca „ștergere a istoriei” devine combustibil electoral.

Coincidență sau nu, această decizie vine într-un moment în care instituțiile culturale și academice românești sunt în criză de legitimitate și finanțare. Cine beneficiază de pe urma acestei fragmentări a memoriei colective? Și cine decide ce rămâne „acceptabil” din trecutul nostru?