Bulgaria: cutremurul politic pe care București îl ignoră
n timp ce atenția românilor e captivă la cifrele deficitului bugetar și la scandalurile interne, la sud de Dunăre se petrece ceva pe care analiștii noștri preferă să-l treacă cu vederea: Partidul Bulgaria Progresistă al fostului președinte bulgar Rumen Radev, înființat acum doar câteva luni, pare să fi obținut majoritatea ABSOLUTĂ într-un context economic și social aproape identic cu cel din România. Coincidență? Sau un semnal că modelul politic tradițional din regiune își atinge limita?
Observația aparține lui Lucian Lumezeanu, care trage un semnal de alarmă: ceea ce se întâmplă în Bulgaria ar trebui privit cu aceeași atenție cu care monitorizăm mutările lui Viktor Orbán în Ungaria. Nu pentru că ne place sau nu ne place direcția politică, ci pentru că condițiile economice și sociale sunt aproape identice — inflație ridicată, emigrație masivă, coaliții instabile, deficit bugetar galopant, dezamăgire față de partidele tradiționale.
Radev, fost comandant al Forțelor Aeriene bulgare și președinte între 2017-2022, a fondat Bulgaria Progresistă într-un moment în care Bulgaria se afla în criză politică cronică — șase rânduri de alegeri parlamentare în doar trei ani. Acum, partidul său pare să fi reușit ceea ce nimeni nu credea posibil: o majoritate absolută construită pe discursul anti-corupție, suveranitate economică și reformă radicală a sistemului.
Ce nu se spune în rapoartele oficiale? Că Bulgaria, ca și România, traversează o perioadă de eroziune accelerată a încrederii în instituțiile democratice clasice. Că electoratul tânăr, educat, care în trecut vota pro-european, acum caută alternative în afara spectrului politic tradițional. Și că acest fenomen nu e izolat — îl vedem în Slovacia, în Ungaria, acum în Bulgaria. Cronologia ridică semne de întrebare: cât timp mai poate România să rămână imună?
Analiștii bucureșteni evită să facă paralele directe, probabil pentru că o astfel de comparație ar pune sub semnul întrebării stabilitatea coaliției actuale PSD-PNL-USR-UDMR. Dar cifrele nu mint: 79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită, încrederea în guvern oscilează sub 33%, iar partidele de opoziție — AUR, SOS, POT — acumulează constant în sondaje, ajungând împreună la peste 40%.
Dacă Radev reușește să guverneze eficient și să livreze pe promisiunile anti-corupție, Bulgaria ar putea deveni un model pentru mișcările similare din regiune. Dacă eșuează, va confirma temerile că alternativele la partidele tradiționale sunt la fel de fragile. Dar cert este că ignorarea acestui experiment politic de la sud de Dunăre e o greșeală strategică — pentru că ceea ce funcționează sau eșuează acolo poate foarte bine să se replice aici, mai devreme decât ne imaginăm.