Bolojan refuză demisia cu 30% susținere: ce nu vi se spune

uvernul Bolojan continuă să funcționeze cu o susținere populară de aproximativ 30% — scorul cumulat al PNL, USR și UDMR conform ultimelor sondaje — însă refuză să demisioneze, în timp ce România înregistrează cea mai mare rată a inflației din UE (9,9%) și un deficit comercial alarmant. Deputatul AUR Andrei Gușă a emis o declarație politică în care acuză premierul de „nesimțire” și ridică întrebări despre posibile motivații ascunse: oare Bolojan are o misiune precisă de dus la capăt, una care vizează înstrăinarea activelor strategice ale statului?

Într-o democrație funcțională, un guvern minoritar ar demisiona. În România anului 2026, asistăm la opusul acestui principiu: o încăpățânare rigidă de a rămâne la putere, indiferent de cost. Gușă subliniază că actualul executiv „funcționează în numele unei minorități politice, nu al poporului român” — o realitate pe care puțini o spun cu voce tare în spațiul public dominat de narațiunea pro-coaliție.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este cronologia suspectă: în paralel cu degradarea indicatorilor economici — inflație 9,9%, șomaj peste 6%, perspective de scădere economică — au apărut în presă informații privind posibile privatizări sau „restructurări” ale companiilor de stat. Tăcerea Guvernului Bolojan pe acest subiect nu face decât să alimenteze suspiciuni legitime. Cine beneficiază de fapt de menținerea unui guvern slab legitimat democratic, dar puternic angajat în reforme structurale care vizează activele strategice?

Gușă îl vizează și pe Președintele Nicușor Dan, acuzându-l că rămâne „un simplu spectator” în loc să medieze un dialog autentic cu toate forțele politice. AUR — a doua forță din Parlament conform sondajelor recente (19-35%) — este exclusă din consultările prezidențiale, o situație pe care deputatul o numește „dispreț instituțional”. „Milioanele de români care au votat acest partid nu sunt cetățeni de mâna a doua”, afirmă Gușă, subliniind o fractură democratică pe care instituțiile preferă să o ignore.

Contextul mai larg ridică semne de întrebare: România se află sub procedură de deficit excesiv (9% PIB în 2024), a implementat măsuri de austeritate dure (TVA 21%, reduceri de personal public), iar încrederea în guvern oscilează între 18-33% conform sondajelor. Totuși, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR — cu PSD retras din executiv dar prezent în Parlament — refuză orice reconfigurare politică. Coincidență sau strategie? De ce un premier cu legitimitate atât de scăzută nu face un pas înapoi?

Declarația lui Gușă se încheie cu o solicitare fermă: „demisia premierului Ilie Bolojan și revenirea la un cadru democratic autentic, în care guvernarea să fie expresia voinței majorității, nu rezultatul unor calcule de culise.” Întrebarea rămâne: ce calcule de culise justifică menținerea unui guvern minoritar în timp ce țara alunecă pe „tobogan”?