AUR vrea statul majoritar în energie: coincidență sau reacție?

lianța pentru Unirea Românilor a depus un proiect de lege prin care statul român ar fi obligat să păstreze minimum două treimi din acțiunile companiilor care administrează infrastructura critică națională — de la energie și transporturi până la alte sectoare strategice. Ceea ce nu se menționează în comunicatul oficial: cronologia acestei inițiative vine exact în momentul în care România negociază cu parteneri străini privatizări parțiale în sectorul energetic, iar Neptun Deep — cel mai mare proiect de gaze din Marea Neagră — e administrat de consorțiu privat.

Conform proiectului AUR, statul ar trebui să dețină controlul majoritar de minimum 66,6% în toate companiile care gestionează infrastructură critică. Formularea e deliberat vagă: „infrastructură critică” poate însemna de la Transelectrica și Transgaz până la companii de apă, telecomunicații sau transport feroviar. Cine decide ce intră în categoria „critică”? Proiectul nu precizează.

Contextul geopolitic ridică semne de întrebare. În ultimii doi ani, România a semnat acorduri de cooperare strategică cu SUA, Franța și Germania pentru securitate energetică. Neptun Deep — proiect de 4 miliarde euro — e deținut de OMV Petrom (51% OMV Austria) și Romgaz (49% stat român). Dacă legea AUR trece, statul ar trebui să cumpere înapoi pachetul majoritar. De unde banii? Deficitul bugetar e deja 9% din PIB — cel mai mare din UE.

George Simion, liderul AUR, nu a detaliat sursa finanțării. Nici nu a explicat de ce această inițiativă vine acum, la patru luni după ce guvernul Bolojan a lansat un plan de austeritate care include reduceri masive de personal în companiile de stat. Coincidență? Sau mișcare tactică înainte de alegerile parlamentare din 2027, când sondajele dau AUR între 19% și 35%?

Ce nu se spune în rapoartele oficiale: România a privatizat masiv sectorul energetic între 2000-2015, sub presiunea FMI și Băncii Mondiale. Electrica, Petrom, Distrigaz — toate au trecut în mâini private sau mixte. Acum, AUR propune revenirea la modelul pre-aderare UE. Dar cine garantează că un stat cu deficit de 9% și corupție endemică va administra mai bine decât sectorul privat?

Proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate. Dacă trece, România ar deveni prima țară UE care impune prin lege controlul de stat în sectoare strategice — un model mai aproape de Rusia sau China decât de piața unică europeană. Întrebarea rămâne: protejăm suveranitatea sau construim un nou monopol de stat?