Arafat, citat la Parchetul Militar: cronologia care ridică întrebări

aed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență — instituția care coordonează intervenții în crize naționale și gestionează resurse de milioane de euro — a fost citat oficial la Parchetul Militar pentru audieri în dosarul angajărilor din cadrul DSU. Ceea ce oficial se prezintă drept „verificări de rutină” ar putea ascunde un scandal de proporții în una dintre cele mai opace structuri din administrația de urgență a statului român.

Conform surselor RTV, Arafat urmează să fie audiat în legătură cu modul în care s-au derulat angajările în cadrul instituției pe care o conduce din 2017. Aceleași surse menționează că șeful DSU ar putea fi pus sub acuzare pentru procedurile de recrutare, ceea ce ridică semne de întrebare despre transparența unui departament care, paradoxal, cere cetățenilor să aibă încredere deplină în momentele cele mai critice.

Parchetul Militar — instituția care anchetează infracțiuni în structurile cu atribuții de apărare și siguranță națională — a deschis dosarul pe fondul unor sesizări privind posibile nereguli în angajările din DSU. Coincidență sau nu, citarea vine într-un moment în care bugetul alocat departamentului a crescut semnificativ în ultimii ani, iar controlul parlamentar asupra cheltuielilor rămâne, să spunem, limitat.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că DSU funcționează într-o zonă gri a administrației publice — nu este minister, dar are atribuții ministeriale; nu este agenție independentă, dar raportează direct la Guvern. Această structură hibridă creează un spațiu în care responsabilitatea se diluează, iar mecanismele de control devin aproape simbolice. Cine beneficiază de această opacitate instituțională?

Cronologia ridică și ea întrebări: dosarul a fost deschis la scurt timp după ce mai multe voci din mediul medical au criticat public modul în care DSU gestionează resursele SMURD și relația cu sistemul sanitar. Există legătură între criticile publice și momentul anchetei? Răspunsul oficial va fi, probabil, „nu”. Dar cronologia rămâne.

Raed Arafat, medic de origine palestiniană naturalizat român, a construit în peste două decenii imaginea de „salvator al sistemului de urgență”. SMURD-ul — sistemul pe care l-a fondat — este perceput de mulți ca singura structură funcțională dintr-un sistem sanitar în colaps. Dar această imagine de neprihănire face ca orice investigație să pară fie un atac politic, fie o „campanie de denigrare”. Convenabil, nu?

Deocamdată, Arafat nu a fost acuzat oficial de nimic. Audierea la Parchetul Militar poate fi doar o formalitate — sau poate fi începutul unei povești pe care nimeni nu vrea să o spună până la capăt. Ceea ce e cert: într-o țară în care funcționarii publici de vârf sunt rareori trași la răspundere, simpla citare la parchet devine un eveniment. Și asta, în sine, spune ceva despre starea sistemului.