Partidul Laburist britanic a spionat jurnaliști: documente secrete

Un scandal de proporții zguduie Marea Britanie: operativi politici din Partidul Laburist au angajat o firmă de PR pentru a investiga șapte jurnaliști — printre care americanul Paul Thacker și Matt Taibbi. Un consilier apropiat al premierului Starmer a demisionat, iar guvernul britanic a lansat o anchetă. Ceea ce nu se discută însă este cronologia suspectă: de ce exact acești jurnaliști? Ce anume au descoperit ei care să justifice un astfel de interes?

hacker, redactor investigativ care a dezvăluit conexiunile obscure ale Center for Countering Digital Hate (CCDH), a primit documente clasificate marcate „STRICTLY PRIVATE AND CONFIDENTIAL” care dovedesc că a fost țintă directă a operațiunii. Când a sunat la Partidul Laburist pentru explicații, oficialii au negat — dar documentele spun altceva.

Centre for Countering Digital Hate: organizație de luptă împotriva „urii” sau instrument politic?

Thacker a devenit „persoană de interes semnificativ” pentru laburiști după ce a început să investigheze CCDH în 2023. Această organizație, prezentată de presa mainstream americană — The New York Times, Washington Post — ca „experți” în vaccin, dezinformare, antisemitism, islamofobie, negarea schimbărilor climatice și practic orice alt subiect sensibil, avea o problemă: nimeni din Washington DC, unde Thacker locuise un deceniu, nu auzise de ea.

Coincidență? CCDH fusese creată de un think tank britanic numit Labour Together, condus de Josh Simons în 2023. Simons, acum membru al Parlamentului, a angajat firma APCO pentru a spiona jurnaliștii. Simons susține pe X că APCO „a fost rugată să investigheze un presupus hack ilegal” — dar memorandumul confidențial nu menționează nimic despre vreun hack.

Simons nu a răspuns la solicitările repetate de comentarii trimise atât la adresa sa guvernamentală, cât și la cea privată.

Conexiuni care ridică semne de întrebare: de la Labour Party la Casa Albă

CCDH a fost fondat de Imran Ahmed, un operativ politic britanic legat de Partidul Laburist, și Morgan McSweeney — arhitectul ascensiunii lui Keir Starmer la putere, fost șef de cabinet al premierului până la demisia din februarie 2026, cauzată de un scandal separat legat de Jeffrey Epstein.

Ahmed și McSweeney au ascuns ani de zile că sunt în spatele CCDH. Organizația era bazată chiar în sediul Labour Together. Când CCDH a ajuns în America în 2021, a primit imediat atenția Casei Albe condusă de Biden și a mai multor membri democrați ai Congresului. Pentru un nonprofit minuscul, condus de un britanic fără experiență în Washington, acest succes fulgerător seamănă cu „un atlet amator obez care câștigă Super Bowl-ul și stabilește un record mondial la maraton — toate într-o săptămână”, scrie Thacker.

Explicația posibilă? Simon Clark, președintele CCDH, a lucrat anterior la Center for American Progress (CAP), think tank fondat de John Podesta, fostul șef de cabinet al lui Bill Clinton. Clark ar fi putut fi podul către administrația Biden.

Thacker a urmărit și banii: parte din finanțarea CCDH vine din Hollywood. Rapoartele CCDH, prezentate ca „cercetări” solide, erau de fapt semnate de Callum Hood — un alt fost operativ laburist fără istoric profesional în afara CCDH.

Deportarea lui Imran Ahmed: un mesaj diplomatic codificat?

După ce Thacker a publicat documente interne CCDH obținute de la un denunțător — inclusiv emailuri ale lui Imran Ahmed — Departamentul de Stat american a început procedurile de deportare împotriva lui Ahmed, cu câteva zile înainte de Crăciun.

Thacker a declarat pentru BBC că „americanii nu vor tolera agenda lui de cenzurare a cetățenilor SUA”. Într-un interviu cu Sarah Rogers, subsecretar de stat, Thacker a subliniat că deportarea lui Ahmed — atât de apropiat de guvernul Starmer — echivalează cu „a bate la ușa biroului primului-ministru”.

„Avem o relație foarte specială cu guvernul britanic”, a răspuns Rogers, refuzând să detalieze discuțiile cu oficialii lui Starmer. „Problema a fost comunicată.”

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Documentele obținute de Thacker arată că APCO, firma de PR angajată de laburiști, a fost coordonată de Tom Harper, fost reporter la Sunday Times. Harper nu a răspuns la solicitările de comentarii.

Memorandumul clasificat descrie în detaliu investigațiile asupra lui Thacker și a altor jurnaliști. Întrebarea care rămâne fără răspuns: cine a autorizat această operațiune? Cât de sus merge lanțul de comandă? Și ce alte investigații jurnalistice au fost compromise?

Scandalul ridică semne de întrebare nu doar despre libertatea presei în Marea Britanie, ci și despre modul în care organizații aparent independente — precum CCDH — funcționează de fapt ca prelungiri ale agendelor politice transatlantice. Cine beneficiază de pe urma acestei rețele? Ce alte „organizații de luptă împotriva urii” sunt de fapt instrumente politice deghizate?

Thacker a pus la dispoziție documentele complete pe platforme publice. Cronologia este clară. Conexiunile sunt verificabile. Rămâne de văzut câți vor avea curajul să pună întrebările incomode.